
A fost și a rămas scut și spadă a Limbii Române aici, în nordul istoric și înstrăinat al Bucovinei. Venim din nou cu florile dragostei și recunoștinței la Doamna Bucovinei, Eleonora Bizovi din Boian, care a trăit cu Tricolorul în suflet
Astăzi, la 14 august, i-am fi urat ”La mulți ani!”, dar a plecat de 2 ani într-o lume mai bună, să ne vegheze de acolo de Sus, de unde revarsă lumină și înțelepciune asupra noastră.
Venim din nou cu florile dragostei și recunoștinței la Doamna Bucovinei, Doamna Limbii Române, mama noastră spirituală, profesoara ELEONORA BIZOVI, Cetățean de Onoare al Boianului, membru de onoare al Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, prietena Zorilor Bucovinei, ziar căruia s-a dedicat cu trup și suflet, la fel precum Limbii Române, Idealului Național.
Dumnezeu i-a dăruit 91 de ani frumoși, bogați în împliniri și realizări. Casa i-a fost întotdeauna plină cu oameni dragi, patrioţi ai neamului, precum au fost şi au rămas soţii Eleonora şi Vasile Bizovi. Or, patrioţi adevăraţi ca ei nu mai sunt în acest colţ înstrăinat de Ţară. Bogăţia vieţii soţilor, profesorilor Bizovi- Eleonora şi Vasile - au fost cărţile, prietenii, graiul strămoșesc. Au luptat cu ardoare pentru viața Limbii Române, Neamului Românesc, în acest colț înstrăinat de Țară.
Ne-au învățat ce înseamnă patriotism, iubire de Neam, Grai, Valori Naționale.
Suflet blând, suflet frumos, Dumnezeu a chemat-o la ceruri pe Doamna Limbii Române, temerara luptătoare pentru perenitatea idealului național - scumpa şi draga noastră prietenă, care ne-a încurajat şi susţinut, a susţinut ziarul „Zorile Bucovinei” în cele mai dificile momente ale existenţei sale, fapt pentru care nu i-am mulțumit îndeajuns. Acum stă la masa celor mai reprezentative valori ale Bucovinei, alături de patrioții Vasile Bizovi, academicienii Grigore Bostan, Vasile Tărâțeanu, Nicolae Toma, redactorul Zorilor Bucovinei, etc.
A trăit o viaţă nu uşoară, dar frumoasă, alături de prieteni, de oameni dragi care au susţinut-o şi au iubit-o, pe care i-a susţinut şi iubit.
„Am trăit cu această dragoste toată viaţa, păstrez în suflet Tricolorul, iubirea de Neam, Limbă, de Patrie, de aproapele, cu care m-a legănat mama”, mărturisea sincer la împlinirea vârstei nonagenare, protectoarea limbii române, luptătoarea temerară pentru perpetuarea valorilor naţionale, pentru perenitatea românismului în mult pătimita şi înstrăinata noastră Bucovina.
Cu această iubire de Neam a plecat la 28 octombrie 2023 în sferele divine, să fie alături de soțu-i Vasile, dar oricum spiritul lor a fost și a rămas scut și spadă a Limbii Române aici, în nordul istoric și înstrăinat al Bucovinei.
Știam că despărțirea de cei scumpi și dragi provoacă durere, dar că ne va părăsi atât de subit nu ne-am putut închipui, știind-o energică și luptătoare. A învins toate urgiile destinului, n-a putut învinge doar moartea. E o mare tristețe și durere pentru întreaga spiritualitate românească nu doar din Boianul ei drag, ci și din întreaga Bucovină.
A rămas pentru noi un far de la care luăm lumină, o scumpă și dragă amintire, o icoană sfântă, pictată în sufletul nostru!
Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți