Datoria noastră e să ne păstrăm sfintele altare, limba, identitatea – omagierea la Storojineț-Maidan a memoriei lui Iancu Cavaler de Flondor, Făuritorul Unirii Bucovinei cu România – la 160 de ani de la naștere

3 august 2025 р. | Categorie: Cultură

Datoria noastră e să ne păstrăm sfintele altare, limba, identitatea – omagierea la Storojineț-Maidan a memoriei lui Iancu Cavaler de Flondor, Făuritorul Unirii Bucovinei cu România – la 160 de ani de la naștere

Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Sfinția Sa Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, parohul Bisericii românești ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, cel mai vechi lăcaș de cult din ținut, înălțat pe moșia artizanului Unirii, boierului de la Storojineț, Iancu Cavaler de Flondor, manifestare organizată de ”Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, Protopopiatul de Storojineț, cu susținerea Consulatului General al României la Cernăuți.

Pe lângă tragediile și durerile pe care le trăim în prezent, căci groaznicul război a ajuns și la Cernăuți, răpind vieți omenești, acapararea bisericilor românești de către reprezentanții bisericii autocefale ucrainene, mai avem și câte o mică bucurie. Iancu Flondor, ca un mare Cavaler al Unirii, la 3 august curent, în această zi cu o semnificativă încărcătură istorică, a unit din nou suflarea românească, precum a făcut-o în 2018, când în Sala Sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți, grație acestui mare patriot român, a fost semnat actul Unirii Bucovinei cu Patria-Mamă – România.

Or, bucuria de a-i aduce un pios omagiu, de a aprinde o candelă în neuitare la acest mormânt-simbol al românității din nordul înstrăinat al Bucovinei, vine după o încercare de a prelua de către reprezentanții bisericii autocefale ucrainene acest sfânt lăcaș înălțat de nobila familie de boieri Flondor, pe moșia din Storojineț. Dar sfântul lăcaș de închinare, Biserica cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, în curtea căreia se află mormântul Artizanului Unirii, e păzită de credința enoriașilor, indiferent în ce limbă se roagă, de îngeri și de Dumnezeu.

Menținută de ani de zile de Sfinția Sa Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, flacăra memoriei e mereu vie,  mormântul Unificatorului de Țară rezistând vicisitudinilor timpului, fiind chiar vandalizat după răpirea Bucovinei de către urgia sovietică.

Îl avem pe Iancu Flondor drept model pentru păstrarea identității naționale și îi cinstim memoria, manifestare inițiată de regretatul jurnalist Nicolae Toma, redactorul-șef al ziarului ”Zorile Bucovinei”, avându-l sprijin pe părintele Vasile Covalciuc, întreaga familie a Sfinției Sale, și susținerea Consulatului General al României la Cernăuți, fapte menționate de jurnalista Felicia Nichita-Toma, administratoare a portalului Zorile Bucovinei, organizatoarea manifestării, ajutată de fiica Diana Toma, președinta Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, administratoare a portalului ”Zorile Bucovinei”.

Și la acest 3 august 2025 a fluturat flamura Tricolorului la mormântul Cavalerului Unirii și au înflorit florile dragostei și recunoștinței pentru faptele mărețe ale ilustrului nostru înaintaș vrednic de pomenire.

 

După parastasul oficiat de soborul de preoți din protopopiatul Storojinețului în frunte cu protopopul Vasile Covalciuc, fiul său, părintele Gheorghe, Sfinția Sa a remarcat faptele patriotice și caritabile ale lui Iancu Flondor, comoara pe care a lăsat-o urmașilor familia Flondor, că și Biserica cu hramul ”Sfântu Gheorghe” din centrul Storojinețului tot a fost înălțată pe pământul donat de Flondoreni.

În emoționantele lor mesaje, diplomații români – dnii Cristian Dacica, consul general de carieră, și istoricul Florin Stan, referent principal la misiunea consulară la Cernăuți, s-au referit la tot ceea ce a realizat pentru statalitatea Țării acest mare patriot român, îndemânând la neuitare, căci, pentru a putea privi cu încredere spre viitor, trebuie să ne uităm cu demnitate la ceea ce a fost în trecut. Iar Iancu Flondor reprezintă un exemplu de demnitate, de patriotism de dăruire, de la care cu toții avem ce învăța, merită, pe bună dreptate, un loc în viitorul panteon al neamului românesc.

 

Jurnalista Felicia Toma și-a exprimat regretul că nici la 160 de ani de la nașterea lui Iancu Flondor n-am reușit să-i înălțăm un bust pe moșia sa din Storojineț, adresându-le mulțumiri părintelui protopop Vasile Covalciuc pentru frumoasa slujire credinței și neamului, soției sale, cucoanei preotese Maria pentru agapa pregătită cu surprinzătoare artă culinară, Excelenței sale Irina Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, diplomaților Cristian Dacica și Florin Stan pentru ajutorul acordat la organizarea momentului comemorativ, exprimându-și  speranța că, totuși, în Storojineț va fi înălțat  bustul lui Iancu Flondor, un etern reper pentru generațiile care vor veni, ca memoria lui Iancu Flondor să dăinuie peste veacuri.

 

Cu flori și îmbrățișări frățești din sudul Bucovinei, de la Suceava, a fost prezent prietenul românilor din Cernăuți, prof. Ioan Ițco, directorul fondator al revistei ”Dacia Străbună”, care nu lipsește de la nici o manifestare culturală, însoțit de maestrul cuvântului, Andrei Breabân, și maestrul penelului, Radu Bercea, ultimul a realizat și portretul Artizanului Unirii, în pioasele lor mesaje evocând personalitatea lui Iancu Flondor – ”cel mai mare patriot român”, și importanța momentului comemorativ, omagiu adus și de poetul Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, care a amintit de anul 1992, când un grup de membri ai Societății ”M. Eminescu” din Cernăuți cu colegii din ”Arboroasa” au reușit să descopere acest mormânt.

Dulcea noastră privighetoare de pe Valea Siretului, interpreta Victoria Costinean a dat glas cântecului înstrăinării - ”Cucule cu pene multe”, muzica căruia îi aparține, pe versurile regretatului său  soț, prof.  Ștefan Costinean, pe care l-a înregistrat la Radio-București.

 

A fost o zi încărcată de istorie. Or, cât ne unește Iancu Flondor, cât ne adunăm grămăjoară uniți în cuget și simțire românească la acest mormânt-simbol al neamului românesc, atâta timp este vie memoria Artizanului Unirii.

Să nu uităm, dragi români,  că datoria noastră e să ne păstrăm sfintele altare, limba, identitatea, să ne cinstim cum se cuvine înaintașii.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți