Poezia e muzica inimii..

Poezia e muzica inimii.. "Poezia este tot ce merita sa ne amintim dintr-o viața”. Poezia este însăși viața cu toate bucuriile și durerile ei

 La Cernăuți, cu sufletul frumos, de Ziua Poeziei

Anual, pe 21 martie, este sărbătorită Ziua Internaţională a Poeziei, declarată de UNESCO, începând cu 1999, drept o recunoaştere a faptului că poeţii şi scriitorii, oamenii de cultură în general, şi-au adus o contribuţie remarcabilă la patrimoniul spiritual universal.

Poezia este coroana literaturii. Ce emoție reușește poetul să aducă la inima oamenilor  prin versurile sale, nu o va face niciodată un autor prin romane sau alte scrieri. Poezia este o formă de a vorbi despre ceea ce trăim, motiv pentru care îi apreciem valoarea și ne regăsesc în ea. Iubim poezia pentru că este o modalitate prin care putem evada din cotidian spre visare și magie. Poezia este o formă de artă pură, este cea mai intimă formă de artă  prin care autorul își manifestă emoțiile. Semințele miraculoase ale poeziei reușesc să fertilizeze stările psihologice aride, ale trăirilor umane lipsite de iubire. Ele au puterea de a regenera personalitatea umană destabilizată de încercările nefaste ale vieții.

„Poezia românească e una dintre culturile poetice cele mai pline de viaţă dintre câte am văzut”, scrie poeta americană Tara Skurtu.  Iar Mihai Eminescu este unul dintre marii poeți care ne-au făcut să iubim poezia, un liant care amintește că omul prin definiție este poezie.

Un iubitor incurabil și un autor atemporal, Nichita Stănescu și-a scris iubirea întreaga viață, iar  antologia de poeme de dragoste Tu ai un fel de paradis al tău te  face să-ți fie dor să fii îndrăgostit, să simți fiorii dragostei și să apreciezi poezia în cea mai pură formă a sa.

Cel mai important poet simbolist din poezia română, George Bacovia, s-a remarcat datorită perspectivei diferite pe care o dă vieții, naturii sau iubirii. În versurile bacoviene surprinde  singurătatea, tristețea, apăsarea, moartea, însingurarea și melancolia.

Pentru Ana Blandiana, de exemplu, poezia este o evadare către o lume idilică, momentul de întregire și inspirația divină.

Despre adevărații poeți se spune că  sunt mesagerii luminii divine, îngeri coborâți din cer să ne facă viața mai frumoasă, mai încărcată de sens și lumină. Ei vin arareori printre noi din Lumea Divinului, care nu cunoaște durerile  și suferințele sufletești ale pământenilor. Nu o dată am intuit faptul că, în momentele lecturării unei cărţi de poezie, fiinţa noastră e cuprinsă de o liniște absolută de un farmec irezistibil. Poeziile parcă sunt niște ființe nevăzute translucide, care ne călăuzesc prin diversitatea lumilor imprevizibile în care trăiesc stările vieții umane specifice iubirii, dorului, durerii, fericirii, disperării, invidiei, regretelor …

Uneori cuvintele sunt prea sărace pentru a putea surprinde prin intermediul metaforelor, comparaţiilor, epitetelor, personificării… portretul inefabil al Poeziei ce trăiește peste tot în spațiul terestru, dar și în  sufletele noastre, precum starea de dragoste în care ne regăsim trăirile primei iubiri nevinovate.

Spiritul poeziei despre care putem  vorbi la nesfârșit a fost prezent de Ziua Mondială a Poeziei, l-am trăit din nou la Palatul Național al Românilor din Cernăuți. unde, cu sufletul frumos, cu inimile deschise către cuvântul liric,  poeți consacrați și populari, și cei ce de-abia își înmoaie penița în călimara muzei Euterpe, dar și iubitori de frumos cu muza Poeziei în suflet - Vasile Bâcu, Gheorghe Ungureanu, Vasile Carlașciuc, Maria Toacă, Sofia Roșca, Tatiana Golciuc, Vitalie Zâgrea, Rodica Zegrea, Gherghina Pascal, Vasile Rauț, Vladimir Acatrinei, Mariana Țâbuleac, Cristina Paladean, șefa Catedrei de Română a UC, artista Carolina Jitaru, etc., și-au regăsit refugiul în metafore și rime, adunați în jurul poetului Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți.

Artiștii cuvântului nu doar ne-au înmiresmat sufletul  cu adieri lirice, ci s-a  discutat și despre  necesitatea organizării lunare a unui cenaclu literar, precum era pe vremuri la sediul ziarului ”Zorile Bucovinei”, pentru a promova și îndruma tinerele talente, de care, ce-i drept, în Cernăuțiul lui Eminescu, muza Poeziei duce lipsă.

Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o apreciezi, spunea  Voltaire. Pe unda sublimă a poeziei cântate ne-a purtat dorurile artista Carolina Jitaru, interpretând piese pe versurile poeților Mircea Lutic și Nicolae Șapcă.

"Poezia este tot ce merita sa ne amintim dintr-o viata”, spunea
William Hazlitt. Poezia este însăși viața cu toate bucuriile și durerile ei.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți