29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI

17 aprilie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Nu ştiu dacă mai undeva, pe pământul României, specificul etnic se manifestă mai fidel  şi mai pregnant în zilele din preajma celei mai mari sărbători creştine – Sfintele Paşti, decât în frumoasa noastră Bucovină, când fiecare om – român, ucrainean sau de altă etnie – îmbracă veşmântul sfinţeniei spre a fi părtaş la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat şi individualizat,  păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradiţiilor şi datinilor străbune.

 La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinţei, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuţi, gazdă a 3 expoziţii pascale. Mai bine zis, ne-a adunat la altarul spiritualităţii  la un eveniment emoţionat, dedicat sărbătorilor pascale, Excelenţa sa, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi.  Evident, dincolo de gestul solemn şi pios,  Sărbătoarea Luminată de la misiunea diplomatică română, inaugurată de dna Consul General,  a început cu o rugă către Atotputernicul, „Tatăl nostru”, înălţată de preotul Ion Gorda, protopopul raionului Hliboca, dezvăluind taina simbolurilor cu conotaţie pascală a expoziţiilor vernisate, prezente în tradiţiile din Bucovina, referiri sensibilizate de dna Eleonora Moldovan.  

O impresionabilă expoziţie de obiecte de cult pascale ce constituie adevărate opere de artă – ouă încondeiate, diverse cruciuliţe,  costume populare româneşti şi ucrainene, brodate cu mărgele  etc. – ce ţin de datinile pregătirii creştinilor din nordul Bucovinei de Duminica Învierii, cu tematica „Tradiţii şi obiceiuri de Paşti”, a fost vernisată de colaboratorii Muzeului Regional de Arhitectură Populară din Cernăuţi, organizată de directorul  Oleg Kuciurean şi muzeograful Valentina Bordian, care sunt plăcut impresionaţi de atenţia sporită din partea misiunii consulare române la Cernăuţi. Subtilizând colaborarea pozitivă în plan cultural cu România, ambii au recunoscut sincer că e o ţară de invidiat în privinţa atenţiei şi susţinerii  patrimoniului cultural.

Referindu-se la semnificaţia acestor obiecte de cult pascale, în deosebi încondeierea ouălor, care sunt un simbol al binelui, belşugului şi continuităţii, psihologul  Svetlana Krasovska, printr-o veche legendă huţulă, cum că într-o peşteră din munţi trăia un duh rău, blestemat să stea închis atâta timp, cât oamenii încondeiază ouăle, în fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază,  iar dacă nu,  să iasă şi să-i ducă la pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieşi la suprafaţă atâta timp, cât ne păstrăm tradiţiile şi datinile.

Cu expoziţia de ouă încondeiate, incrustare în lemn, cu care a participat şi la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, a fost prezent meşterului popular ucrainean Vasyl Lyhovolea din Şepit, raionul Vyjnyţa.

Părintele protopop Ion Gorda, cu melodioasa-i voce, prin divinele cântări bisericeşti, a evocat semnificaţia Sărbătorii Învierii Domnului, patimile lui Iisus, sacrificat pentru mântuire şi credinţă, proslăvindu-i pe Maică şi Fiu:

Sub o salcie pletoasă

Maica Sfântă se opri

Şi cu vocea ei duioasă

Către salcie grăi:

-Salcie, dacă şi-e milă,

Apleacă-ţi crengile-n jos,

Să faci din ele-o cunună

Pentru fiul meu Hristos.

Dacă îmi cunoşti durerea

Şi doreşti să mi-o alini,

Fă-mi din ramurile tale

O cunună fără spini.

Fiul meu e sus pe cruce,

Însângerat şi-n mare chin

Şi cu ea la el m-aş duce

Ca durerea să-i alin.

Atunci salcia miloasă

Crengile şi le-a aplecat,

Maica a împletit cununa

Şi s-a dus la Golgota.

Dar iudeii n-o lăsară

Cu cununa fără spini,

Ei vroiau Iisus să moară

În dureri şi-n mare chin.

De atunci salcia pletoasă

Nu s-a mai înălţat în sus,

A rămas aşa plecată

Ca să-l plângă pe Iisus.

Un moment major, ancorat cu excelenţă în decorul sărbătorii pascale, organizate de Consulatul General al României şi dedicate Paştelui, a fost vernisarea expoziţiei „Obiecte cu simbolistică pascală din Oprişeni”, la care şi-a adus aportul directorul muzeului din s. Oprişeni, raionul Hliboca, osârduitorul arheolog şi etnograf Nicolae Bodnariuc, directorul Şcolii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiţi de demnitate naţională, ştiu să-şi iubească şi să-şi preţuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moştenit.

Şi-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaş demn de înaintaşi, anume graţiei sârguinţei şi hărniciei lui a şi fost creat muzeul din Oprişeni:

„Ideea înfiinţării unui muzeu al satului natal s-a născut încă în aula universitară, pe când eram student. Apoi devenind profesor, am fost susţinut de bunul şi eruditul meu dascăl Pintilei Bileţchi şi, desigur, de colegi, printre care şi Liviu Rusu. La început aveam doar o sală mică, iar în 2005 am deschis un muzeu cu cinci săli mari, unde păstrăm peste 1000 de exponate datate din  epoca paleolitică până în zilele noastre. Printre cele mai importante se numără monedele medievale de pe timpul domniei lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, obiecte de cult din sec. VII-VIII ce atestă că rădăcinile noastre creştine sunt cu mult mai vechi pe aceste meleaguri după cum se crede, o cruciuliţă în formă de medalion tocmai din sec. al XIII-lea, unica în raionul Hliboca, cu imaginea răstignirii lui Iisus Hristos, iar în mijloc – cu  moaşte de sfinţi, avem şi o icoană veche, făcătoare de minuni ce „aduce ploaia”, căci după ce e pusă în fântână şi se fac rugăciuni, peste o zi-două plouă, cărţi bisericeşti ce datează din sec. al XVIII-lea, ouă încondeiate cu motive creştine  şi nuanţe florale. Muzeul nostru găzduieşte şi  o colecţie de icoane, de prosoape pe tematică religioasă, planificăm să inaugurăm o expoziţie de veşminte preoţeşti din sec. XIX-lea, donate de părintele paroh Vasile Pauliuc”...

Educându-şi discipolii în spirtul iubirii ne neam, de cunoaştere a istoriei plaiului natal, profesorul N. Bodnariuc organizează lecţii de istorie în incinta muzeului, conferinţe în comun cu Universitatea Cernăuţeană. Ar fi bine să-i urmeze exemplul şi alţi profesori de la şcolile româneşti din ţinut, căci doar astfel, după cum a specificat Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, evident, „un popor care nu-şi cunoaşte istoria nu va avea un viitor luminat. Doar împreună, cu gând curat şi fapte bune, putem spera la bine, la viitorul pe care ni-l dorim şi pe care-l putem clădi, unindu-ne în puterea credinţei ce să dea noi roade tuturor românilor”.

Diana TOMA