La Cernăuți, unde urmele românești sunt evidente – 160 de ani de la sfinţirea Catedralei Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuţi (4 iulie 1864)

La Cernăuți, unde urmele românești sunt evidente – 160 de ani de la sfinţirea Catedralei Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuţi (4 iulie 1864)

Un loc sfânt al românilor peste care autorităţile, adică cei care ne-au stăpânit, au trecut cu tăvălugul istoriei este Catedrala cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din centrul Cernăuțiului. Piatră de temelie a Sfântului locaș a fost sfinţită la 3 iulie 1844, iar la 15 august 1844 împăratul Austriei a aprobat alocarea mijloacelor băneşti din Fondul Religionar greco-oriental pentru construcţia sfântului lăcaş. La 4 iulie 1864, Episcopul Eugenie Hacman, în prezenţa unui impunător sobor de preoţi, a sfinţit noua Catedrală.

Înfrumuseţată cu trei mari cupole şi două turnuri clopotniţe în partea faţadei, Catedrala devine un exemplu ideal al clasicismului european târziu în arhitectură.

Faţada bisericii e realizată cu gust deosebit: o uşa uriaşă, deasupra ei – icoana Pogorârea Sfântului Duh cu inscripţia „A.D. 1844”. Şi a mai existat o inscripţie – „Unu-i în trei ipostasuri Dumnezeu”, dar ucrainenii au şters urmele de ctitoria românească, cum că ar fi fost scoasă pentru renovare, dar, după mai multe insistențe, abia în 2021 după 30 de ani, au fost înnoite şi plasate la locul lor.

La Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh” găsim cel mai impunător număr de feţe bisericeşti din Bucovina – 15 preoţi. Aici, uneori, cele Şapte Taine sunt oficiate în limba română, în rest slujbele sunt în ucraineană şi slavonă.
Cea mai importantă piesă a Catedralei este catapeteasma. Deasupra Porţilor Împărăteşti se află o copie autorizată a Icoanei Maicii Domnului de la Pociaev. Altarul este împodobit cu o icoană mare care înfăţişează Cea de-a doua Venire a lui Iisus şi Icoana Învierii.

Cele mai de preţ atribute sacre ale Catedralei sunt: racla cu o parte din moaştele Sfintei Mare Muceniţe Varvara; o Cruce de stejar, sfinţită în Biserica Învierii de la Ierusalim şi o icoană a Maicii Domnului, adusă din Cipru de ÎPS Onufrie, fost Mitropolit de Cernăuţi şi Bucovina, în prezent Mitropolitul Kievului.

Se spune că aici s-au rugat pe timpuri: Sfântul Ioan-Iacov Românul-Hozevitul şi Sfântul Cucşa Noul Propovăduitor. Acest lăcaş a fost închis după 1944, sovieticii l-au transformat în depozit de fel de fel de obiecte, iar mai târziu în galerie de artă. Catedrala a fost retrocedată enoriaşilor în anii 90 ai secolului trecut spre sfârșitul perioadei sovietice. În zile de Sărbători, aici oficiază servicii divine și în română ÎPS Meletie,  Mitropolitul Cernăuților și Bucovinei

”Zorile Bucovinei”