LA CERNĂUŢI, SÂNZÂIENELE ŞI-AU DESCHIS CERURILE CU MAGICA SĂRBĂTOARE A IEI – sărbătoarea Dorului Românesc şi Iubirii de Ţară, Neam, Tradiţii, o sărbătoare a cămășii tradiționale ce ne identifică ca Neam

LA CERNĂUŢI, SÂNZÂIENELE ŞI-AU DESCHIS CERURILE CU MAGICA SĂRBĂTOARE A IEI – sărbătoarea Dorului Românesc şi Iubirii  de Ţară, Neam, Tradiţii, o sărbătoare a  cămășii tradiționale ce ne identifică ca Neam

Sânzienele din anul acesta şi-au deschis cerurile la porțile soarelui cu fineţea unei sărbători naţionale – ZIUA Universală a IEI, o sărbătoare a  cămășii tradiționale ce ne identifică ca popor, marcată anual la 24 iunie.

Iniţial  românii celebrau sărbătoarea Sânzienelor, iar începând din 2013 – şi  ZIUA Universală a IEI, o adevărată matrice culturală, un simbol al identității și creativității poporului ce dăinuie din timpuri străvechi. Nu în zadar se spune că Sânzienele îmbracă planeta în IE. Lansată în 2013 de fondatoarea comunităţii “IA – La Blouse Roumaine“,  ZIUA Universală a IEI a devenit un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări şi peste 100 de oraşe ale lumii – Washington, New York, Los Angeles, Toronto, Paris, Londra, Madrid, Amsterdam, Milano etc.,  în Ţară, inclusiv în Bucureşti, Harghita și Covasna,   la Chişinău, dar şi în Bucovina, la Cernăuţi. Dacă în Bucureşti, Sânzienele încep un periplu pe urmele lui Mircea Eliade, în Bucovina ele ţin de nașterea Sfântului Ioan cel Nou, ale cărui moaşte au fost aduse la Suceava în sec. XV de Alexandru cel Bun.

După cum spune tradiția, „de Sânziene s-a logodit Soarele cu Luna”, e o zi în care se deschid cerurile,  în care se accentuează dorul după sufletul pereche și fiecare îl caută, îl visează şi chiar îl întâlnește.

La Cernăuţi Sânzienele şi-au deschis cerurile la porțile soarelui cu fineţea unei sărbători naţionale  a Dorului şi Iubirii  de Ţară, Neam, Tradiţii - ZIUA Universală a IEI, o sărbătoare a  cămășii tradiționale ce ne identifică ca popor.

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an pentru a promova cămașa din pânză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii. Bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan.

Valoarea și autenticitatea cămășii tradiționale cu altiță e o marcă identitară a portului popular românesc, spiritul bucovinean ce creşte nu doar din rădăcină, ci şi din cercetări, esenţa cămăşii naţionale, cea mai valoroasă piesă de port din cadrul costumului naţional, în deosebi cămaşa bucovineană ce prezintă aspecte caracteristice zonelor ce diferă printr-o multitudine de interpretări, pornind de la altiţă.

Magia încărcată de mister a  acestei sărbători populare, când Sânziana umblă în această zi, cea mai lungă din an, de-asupra pământului, cântă şi dansează, însoţită de zâne tinere fecioare, purtând toate cununi de flori pe cap şi spice de grâu,  în care fantasticul şi  magia domnesc peste o noapte, cea a solstiţiului de vară, generator de sărbători încărcate  de o simbolistică specială, a inspirat scriitori remarcabili, precum Mihail Sadoveanu, „Nopţile de Sânziene”, Mircea Eliade, „Noaptea de Sânziene”,   Camil Petrescu, „Jocul Ielelor”, titluri de referinţă ale literaturii române, izvorâte de la simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii ori chiar moartea celor care le priveau dansând sau se prindeau în hora lor.

„În noaptea de Sânziene se deschid cerurile... Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…”, scria Mircea Eliade. “La Sânziene se înjumătăţeşte anul, iar la miezul zilei Soarele joacă pe cer”. E ziua în care vara începe să dea înapoi, iar cucul amuţeşte, căci a cântat neîntrerupt trei luni.

Înscrisă cu roşu în calendarul tradiţional românesc, Sărbătorea IEI o începem de la Cernăuţi şi suntem datori cu toţii să promovăm foarte pregnant valorile noastre. Păstrarea acestei tradiţii în perspectivă milenară este trecută pe lista  UNESCO, fiind promovată de această organizaţie internaţională şi este o bună practică ce  ţine de frumuseţea unui popor, în cazul nostru, a poporului român.

La 24 iunie, pentru a celebra  Ziua Universală a IEI, fondată din iniţiativa dnei Andreea Tănăsescu  în  2013 şi organizată de comunitatea "La Blouse Roumaine",  în acelaşi an, odată cu sărbătoarea de Sânziene, un grup de tineri din regiunea Cernăuţi, în suflet cu dragoste de cele Sfinte ale Neamului, au organizat o excursie la Cetatea Hotin, medievala fortăreaţă  de gloriei  a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Înălţată pe malul drept al Nistrului, monument de arhitectură militară, construită din piatră pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), pe locul unei fortificaţii mai vechi din sec. XIII, reconstruită şi fortificată de Ştefan cel Mare în sec. XV şi Petru Rareş, sec. XVI, a servit ca cetate de pază şi apărare la hotarele de Nord-Est ale Statului Moldovenesc Medieval.

A fost atacată de polonezi, turci, ruşi, cazaci. În 1713, a fost ocupată de turci, ţinutul Hotin fiind transformat în raia turcească, apoi, în timpul Războiului ruso-turc din 1806-1812, a fost cucerită de armatele ruseşti, din 1918 a revenit României, prin Marea Unire, Centenarul căreia  îl marcăm anul acesta, după 1944 a fost anexată la URSS, iar din 1991 face parte din Ucraina independentă.

În anul 2000, printr-un  decret al Consiliului de miniştri al Ucrainei, Cetatea Hotin a obţinut statut de Monument-rezervație de stat istorico-arhitecturală. Anume din această perioadă a început restaurarea fortăreţei, cu fonduri alocate de Uniunea Europeană.

Diana TOMA, Zorile Bucovinei