25 iunie 2026
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Ion C Pena, 1911 - 1944, perceptorul - scriitor, ingropat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alaturi de fiul lui Sadoveanu.

19 iunie 2024 р. | Categorie: Cultură

Ion C Pena, 1911 - 1944, perceptorul - scriitor, ingropat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alaturi de fiul lui Sadoveanu.

Din poșta redacției

- Este vorba despre unchiul meu din partea mamei Ion C Pena, 1911 - 1944, perceptorul - scriitor, ingropat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alaturi de fiul lui Sadoveanu.

- Este un scriitor vizionar, dublu cenzurat, scos de comunisti din istoria literaturii – Ion C Pena a scris și s-a impus intr-o perioadă tulbure a istoriei noastre, urmată de epoca devastatoare a regimului comunist, care a dus la scoaterea sa in afara circuitului public prin includerea de cǎtre ciracii cenzurii, mort fiind, in "fondul special interziși - (S)", intre 1945 și 1989. Viața lui s-a desfǎșurat sub zodia tragicului, ca sǎ nu spun a blestemului. Ca prim nǎscut, a avut parte de un destin frant la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei șapte, pe care pǎrinții l-au pierdut in timpul vieții. Rugă pentru adormiți 

- Telul meu este scoaterea la lumina a lui Pena despre care pana in 1999 nu s-a stiut mai nimic. Sper ca ma veti ajuta in demersul meu "Ion C Pena din nou printre pamanteni". Pena n-a fost casatorit si n-a avut copii. Eu sunt stranepotul din partea mamei. Cu trecerea mea la cele vesnice se va asterne din nou intunericul, de aceasta data intr-un mod implacabil.

- Mai multe despre viata lui Ion C Pena gasiti aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Pena

***

- Incepand cu anul 1942 poetul Ion C Pena era publicat in "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice,  „Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, Ziarul Universul". In 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) il numea pe Pena - "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte in corul celorlalți", „astăzi Ion Pena vine intre noi cu o liră cu totul מnnoită, așezandu-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere ... versurile lui trebuiesc citite cu toată atenția. In miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu și deslușit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai intreagă decat cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Și nu mă inșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.”https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Baciu

Despre Ion C Pena au scris Stefan Baciu, N. Crevedia, Nae Antonescu, Constantin Stan, Gheorghe Grigurcu, Doman Augustin, Stan V Cristea, Iulian Chivu, Galina Martea, Florea Burtan, Lorena Lupu, Mircea Opriță, Dorina Rodu, Daniel Luca, Eugen Evu, Emil Niculescu, George Stanca, Ion Al. Stănescu, Nicolae Grigore Mărăşanu, Dan Alexe, Stefan Dumitrescu, Liviu Galasiu, sa.

 Ion C Pena risipeşte poezii în „Prepoem”, „Vremea”, „Cuget Clar” (Noul Sǎmǎnǎtor) - revista condusă de Nicolae Iorga şi „Universul literar” (publicaţii din Bucureşti), „Graiul tineretului ţǎrǎnist”, „SO4H2”, „Drum" şi „Oltul” (din Teleorman), „Zarathustra” (din Buzău, redactată de Ion Caraion şi Alexandru Lungu, de care Ion Pena a fost apropiat), Caietele Argo” ale lui Alexandru Lungu care apăreau la Bonn intre 1990-2000, iar epigrame, cu precădere, în revistele „Epigrama” şi „Păcală” din Bucureşti.

- Link-ul urmator este catre volumul aparut in 2011, Scrieri de Ion C Pena. Este inclusa si Moneda Fantazienilor - Fantazia

http://www.jurnalromanesc.ro/jr1/images/STIRI/2014/12/16/Evenimente/ION%20PENA%20-%20SCRIERI_%20text_aranjat_tipo.pdf

Din pacate am gasit putine scrieri ale lui Pena in arhive si biblioteci. Valiza lui de soldat, plina cu scrieri si reviste, a fost adusa de la Domnesti Muscel acasa la parinti in Belitori. Din cauza hartuielilor militiei si securitatii, strabunica a pus pe foc intreaga valiza. Tatăl mamei mele, Petre C Pena, a reusit sa salveze partea a doua a prozei utopice Moneda Fantazienilor - Fantazia, despre carese spune ca este o capodopera.

- În volumule sale „Fotografii la periscop”, publicat în 2013, la Editura Aius PrintEd" din Craiova, şi „Secvenţe de istorie literară – opera omnia – publicistică şi eseu contemporan”, publicat în 2014, la Editura "Tipo Moldova" din Iaşi, care cuprind studii şi articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Şt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda şi Mircea Scarlat, Stan V. Cristea subliniază: „Surprinzător, prin 1943 – 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie ... îi întrezărim, cumva, pe Nichita Stănescu şi Marin Sorescu.” Aveti aici articolul: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ion_Pena_Stan_V_Cristea.pdf


Prozatorul Constantin Stan (1951 - 2011), care era directorul secţiei de prozǎ
 a Uniunii Scriitorilor, în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul sǎu "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa, Moneda Fantazienilor, 1937 – 1938, îl devansează pe George Orwell, autorul faimoaselor romane: Ferma Animalelor (1945) si O mie nouă sute optzeci și patru (1984).

- Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian. Acum, în 2023, citind și cumpǎnind, putem afirma că el a fost un vizionar.

- Cunoscutul critic literar si poet, Gheorghe Grigurcu, apreciaza ca: „De-o preţuire aparte merită scrierea în proză a lui Ion Pena, Moneda fantazienilor (1937 - februarie 1938) care oferă o viziune surprinzător anticipativă a ceea ce va reprezenta la noi societatea „socialistă”. Cu o amărăciune ascunsă sub o relaxare candid exaltată, autorul descrie fenomenele totalitarismului ce se va instaura după moartea sa, de la cinismul viclean al dictaturii şi eşafodajul economic inuman, la distrugerea proprietăţii private, deopotrivă la oraş şi la sat, la propaganda deşănţată şi ideologizare

Marin Scarlat