Țara de Sus a Moldovei – Bucovina - s-a înavuțit cu încă un popor - Grecii din Ucraina își iubesc la fel ca și românii neamul, păstrându-și identitatea, în pofida represiunilor, sângerosului război. I-am admirat pe cei refugiați la sediul Palatului Național al Românilor din Cernăuți, unde s-a desfășurat Sărbătoarea culturii și tradițiilor grecești

Țara de Sus a Moldovei – Bucovina - s-a înavuțit cu încă un popor - Grecii din Ucraina își iubesc la fel ca și românii neamul, păstrându-și identitatea, în pofida represiunilor, sângerosului război. I-am admirat pe cei refugiați la sediul Palatului Național al Românilor din Cernăuți, unde s-a desfășurat Sărbătoarea culturii și tradițiilor grecești

Înainte de începerea războiului hibrid rusesc, în 2014, în Ucraina activau 96 de societăți grecești ce au unit peste 116 așezări în care locuiau grecii. Cei mai mulți dintre ei - aproximativ 100 de mii - au trăit în regiunea Donețk, iar centrul culturii grecești din Azovul de Nord a fost or. Mariupol, acum șters de pe fața pământului de invadatorii ruși.

Vă amintim că, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, grecii, din ordinul împărătesei ruse Ecaterina a II-a, s-au mutat din Crimeea în regiunea Azov, pe pământ pustiu, unde a creat zeci de sate grecești și orașul Mariupol. În satele de lângă Mariupol trăiesc descendenții vorbitorilor a două limbi ai grecilor - în Ialta, Urzuf, Sartan și Maloyanisol sunt rumei, iar în Crimeea Veche, Starognatovka și Mangush sunt urumi.

Pentru a-și păstra și populariza cultura, grecii din Ucraina s-au unit în organizații locale și au format Federația Societăților Grecești cu sediul la Mariupol, astfel păstrându-și cultura, tradițiile și obiceiurile străbune.

|

O frumoasă tradiție, una dintre principalele sărbători grecești și cea mai veche – ”Panait”, reprezintă o cină comună cu ocazia sărbătorii patronale, însoțită de diverse ritualuri și rugăciuni. După prânz încep festivitățile cu muzică, cântecele și dansurile. Sărbătoarea se încheie cu o luptă, care în sate era numită prin cuvântul tătar „kuresh”. Regulile ei sunt similare cu regulile luptei libere moderne. După ce a învins trei adversari, câștigătorul primește marele premiu - o oaie vie.

Din nefericire, prin agresiune și ocupație rusă, grecii ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească pământul și țara natală. Astăzi, ”Panait” continuă să joace un rol important în viața comunităților grecești. Nu este o idee rea să mănânci delicios și să te bucuri alături de cei dragi, precum e și o modalitate de a păstra legăturile cu tradițiile.

Din cauza războiului, grecii din Azov n-au avut posibilitate să-și marcheze sărbătorile. Cu 3 ani în urmă, în 2021, la Mariupol, a fost sărbătorită aniversarea a 243 de ani a orașului, istoria căruia este strâns legată de grecii din regiunea Azov, care s-au mutat aici în 1779 din Peninsula Crimeea și și-au întemeiat așezări, care există și astăzi - Mangush, Yalta, Sartana, Vechea Crimeea, Maloyanisol etc, s-a desfășurat și Festivalul Ucrainean de Cultură Greacă, „Mega Yorta” la care au participat reprezentanți ai comunităților teritoriale și ai satelor în care locuiesc grecii azoveni - rumeii și urumii - Mangush, Yalta, Sartana, Vechea Crimeea, Maloyanisol și zeci de altele. De regulă, conform tradiției, Festivalul începe cu o expoziție-târg de mâncăruri tradiționale grecești și produse realizate manual, apoi, oaspeții au bucuria de a sesiza o procesiune teatralizată care povestește despre istoria Greciei și locul grecilor în istoria Ucrainei - cu mii de ani în urmă în vremurile zeilor Olimpului și Spartei antice, apoi fiind descrisă calea reinstalării grecilor în regiunea Azov - în urmă cu 86 de ani, 20 de mii de greci au fost împușcați în URSS, un sfert în regiunea Donețk, însă, în pofida genocidului, represiunii ruse, grecii din Mariupol și-au păstrat limba, tradițiile, obiceiurile.

Acum sunt distruși din nou împreună cu ucrainenii, fiind nevoiți să-și părăsească baștina pentru a se salva de același regim barbar și asupritor, să se refugieze în alte regiuni ale Ucrainei. S-au stabilit și în nordul Bucovinei. Astfel, Țara de Sus a Moldovei s-a înavuțit cu încă un popor.

Grecii din Ucraina își iubesc la fel ca și românii neamul, păstrându-și identitatea, în pofida sângerosului război. Cum se unesc grecii din Ucraina în timpul evacuării și își păstrează identitatea am văzut ieri, admirându-i la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, unde s-a desfășurat Sărbătoarea culturii și tradițiilor grecești, manifestare moderată cu eleganță de simpatica colaboratoare a Muzeului etnografic din Mariupol, Natalia Aruslanova, organizată din inițiativa Irinei Boreișa, conducătoarea Centrului de sprijinire a refugiaților din Cernăuți, în comun cu Societatea greacă ”Elpido” cu centrul în Cernăuți, președinte Olexandr Babaenko, care au făcut un mic excurs în tragica lor istorie, demonstrând și un documentar video despre aceste 2 mari sărbători naționale ale grecilor la care-și etalează ce au mai sfânt și mai bun moștenit din străbuni - tradițiile și obiceiurile, portul, cântecul și dansul, bucatele tradiționale.

Din cauza războiului, după cum a specificat moderatoarea, Festivalul „Mega Yorta” s-a desfășurat la 25 mai curent la Kiev, la el participând asociații grecești din toată Ucraina.

Cu admirație față de acești oameni puternici, curajoși, buni la suflet în pofida faptului că au trecut prin iadul de pe pământ, față de cultura, tradițiile și obiceiurile lor, de faptul cum își păstrează identitatea, chiar în aceste condiții infernale de război, când au rămas fără casă și fără masă, fără munca de-o viață, dl Vasile Bâcu, președintele societății ”M. Eminescu” a conștientizat că poporul grec din Ucraina a avut de suferit ca și românii băștinaș din cauza represiunilor comuniste, iar acum din cauza războiului declanșat de aceeași ocupanți, însă precum etnicii românii care se duceau la moarte pe buze cu versurile lui Eminescu, au trecut prin chinuri cristice, dar și-au păstrat identitatea, astfel și pentru grecii din Ucraina valorile spirituale sunt mai presus decât cele materiale.

Nu e sărbătoare fără cântec și voie bună. Cu un cântec în limba greacă ne-a înseninat tristețile interpreta Svitlana Cepurna din Zaporijja, laureată a Festivalului „Mega Yorta”, încheind atât de frumos și înălțător Sărbătoarea.

Deși e dureros de trist ceea ce se întâmplă în Ucraina, ne bucură sufletele că ne-am înavuțit cu asemenea vecini toleranți și buni, care știu să-și păstreze cu pietate valorile neamului. Nu în zadar comunitatea românească din Cernăuți și-a deschis larg brațele sufletului pentru a primi în oaza sa culturală comunitatea grecilor din Mariupol, primire și prietenie călduroasă menționată și de grecul Oleksandr Babaenko. Vom trăi toți în armonie și toleranță numai de s-ar termina urgia de război, să vină pacea, visul tuturor cetățenilor Ucrainei indiferent de naționalitate.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți