La mulți ani, frumoși și împliniți, dle Ioan Ițco! OMUL PRIN EXCELENȚĂ, PROFESORUL IOAN IȚCO – 50 de ani suflet în suflet cu frații din Cernăuți, Acasă, în ”Raiul Moldovei”

20 mai 2024 р. | Categorie: Bucovina

OMUL PRIN EXCELENȚĂ, PROFESORUL IOAN IȚCO –  50 de ani suflet în suflet cu frații din  Cernăuți, Acasă, în ”Raiul Moldovei”

PROFESORUL IOAN IȚCO – OMUL PRIN EXCELENȚĂ, CU SUFLET FRUMOS, OMUL CARE ”SFINȚEȘTE LOCUL”

”Omul sfințește locul”. Îl poate face  mai frumos, mai luminos, după cum îi sunt gândurile, după cum îi sunt faptele, după cum îi este sufletul. Îl face mai bun, mai comod,  pentru oameni, împărțind cu ei o fărâmă de lume, un timp mai blând din cel care ne este dat să îl trăim împreună aici, pe pământ.

Deși e un proverb cunoscut, nu l-am prea folosit în practica mea de jurnalist, fiindcă nu e deloc ușor să descoperi asemenea oameni cu suflet nobil, frumos, în care sălășluiește cultul pentru Neamul său.  Oameni aleși a căror ochi, inimă, suflet, caută, descoperă, îmbrățișează și împărtășesc doar ce e bine, frumos, adevărat, sfânt, a căror  gând, faptă, cuvânt este o expresie sublimă a frumuseții Neamului, sunt capabili să dăruiască iubire, momente sublime de înaltă respirație românească.

Omul frumos, omul care ”sfințește locul”, despre care am să vorbesc, cu ochii, inima, pline de lumină și bucurie, cu brațele și sufletul larg deschise, vesel și binevoitor, este profesorul Ioan Ițco, fondator al primului Institut de Învățământ și Cercetare în Turism ,,I.P.I. Bucovina”,  autorul unui  Ghid turistic al Județului Suceava, președinte fondator și editor al revistelor  de turism ”Dulce Bucovină”, ”Dulce Românie”.  Omul, prin Excelență, care prin exemplul personal ne-a arătat calea devenirii noastre într-o lume cu nonvalori, în care n-ai voie să nu faci ceva util pentru Neam, pentru confrați, omul ideilor pe care, aidoma unui creator, le-a imortalizat în lucrări ziditoare pentru neamul său din Bucovina ruptă în două - un om drept, neobosit, cu o incredibilă poftă de viață și o energie tinerească rar întâlnită și, mai ales, cu un suflet cald și blând, un om bun, ca pâinea cea caldă, numai ce scoasă din cuptor, așa cum se spune la noi, printre oamenii locurilor care i-au devenit atât de dragi și care, în ultimii  50 de ani, i-au fost și-i sunt „Acasă”, ”frați întru bucurii și suferință”, după cum mărturisește. Locuri pe care, îndrăznesc să spun, le-a sfințit prin faptele sale pline de bunătate, prin onestitate și mărinimie, prin muncă asiduă, prin determinare și viziune, dar, mai ales, prin strădania nesfârșită de a face din fiecare azi un mâine mai bun pentru oamenii dragi, în mijlocul cărora s-a simțit mereu Acasă, de iubirea și recunoștința cărora s-a bucurat și se bucură de jumătate de secol de colaborare frățească și prietenească.

De altfel, această carte ce reîntregește valoarea acestui Om cu literă mare, fratelui nostru drag din Bucovina ruptă în două, a fost scrisă din inițiativa și îndemnul dlui Nicolae Toma, redactor-șef al publicației ”Zorile Bucovinei”, președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina.

Dincolo de anii comunismului, când şi viața avea alte sensuri şi alte poveşti, pe domnul Ioan Ițco, tânăr cu vise înaripate, care căuta să descopere români în orașul ctitorit de Alexandru cel Bun, în care peste tot se vorbea o limbă străină, oraș, cândva, din rădăcină românească, l-a legat o prietenie durabilă cu frații săi de după sârma ghimpată. Astfel, Cernăuțiul  a devenit pentru Domnia Sa Acasă. În calitate de inspector general-adjunct pe probleme educative la  Biroul Executiv al Inspectoratului Școlar Județean Suceava, de director al Biroului de Turism pentru Tineret, Județul Suceava, era un excelent specialist în programe turistice,  organiza întâlniri cu studenții de la Universitatea din Cernăuți, schimburi de experiență, diverse legături de turism. Considerat  de românii din Cernăuți ”Frate”, numit, pe bună dreptate,”Rege al turismului”, domnul profesor Ioan Ițco, practic, a unit spiritual Bucovina prin cultură și turism, ceea ce face cu abnegație și osârduire, cu elan tineresc, de aproximativ cinci decenii. Și în prezent nu lipsește de la manifestările noastre culturale, fie că sunt organizate de Societatea ”M. Eminescu” sau de alte asociații național-culturale din nordul istoric al Bucovinei – e prezent la omagierea memoriei Făuritorului Unirii Bucovinei cu România, Iancu Cavaler de Flondor, organizată anual  la 3 august de ”Zorile Bucovinei”  și Societatea Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina la mormântul său din curtea Bisericii ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”  de la Maidan, Storojineț, la 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, organizată de aceiași Societate a Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina și de ”Zorile Bucovinei”, etc.

Mă gândesc de multe ori că Dumnezeu te fericeşte uneori şi prin faptul că-ţi scoate în cale oameni frumoşi la suflet și la fapte, oameni  excepționali. L-am cunoscut, spre bucuria mea, pe acest om cu suflet frumos, când, la 28 august 2022, a inaugurat, în sânul naturii virgine din comuna Iacobeni, unde și-a zidit un cuib, o fortăreața pentru a se refugia și a se reculege în liniște  în cuminicare cu gândurile, primul vernisaj ”Galeria Oamenilor de seamă „Din Boian la Vatra Dornei”. Am petrecut câteva zile aici, la fratele nostru drag,  în acest colț fantastic de Țară, de o frumusețe de poveste, unde divinitatea coboară raiul pe pământ, și unde ne-a primit cu bucurie, cu voie bună, cu comportamentul său galant de cavaler priceput ca nimeni altul de a-și onora oaspeții, întâmpinându-ne la poartă cu afinată, cu pâine și sare, ospătându-ne ca pe boieri, desertul  fiind delicios și minunat: ni l-a adus pe tavă cu bancuri, cântece și voie bună, precum îi este firea veselă – cu vocea-i măiastră, acompaniat la acordeon de prietenul său Olivian Steiciuc din Câmpulung Moldovenesc, profesor de matematică, ne-a dăruit  o seară de neuitat în împărăția sa intimă, sub streșina munților, la vila sa din pitoreasca comună Iacobeni, plasată parcă de divinitate în acest peisaj de basm. Aici, în ”Raiul Moldovei”, am trăit adevărate și înălțătoare momente de vibrație românească.

Alături de personalități marcante ale culturii, artei şi ştiinţei româneşti din Țara Fagilor, Bucovinei de odinioară, scoase din praful uitării  de profesorul Ioan Ițco prin crearea ”Galeriei Oamenilor de seamă „Din Boian la Vatra Dornei” –  Mihai Eminescu, Aron Pumnul, Eudoxiu Hurmuzachi, Iancu Cavaler de Flondor – ne-am bucurat și noi, modesta familie de jurnaliști – Nicolae Toma, redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din Ucraina, jurnalistele Felicia şi Diana Toma, administratoare a portalului ”Zorile Bucovinei” –  de marea onoare că ne-a scos în lume, îi suntem recunoscători fratelui nostru drag Ioan Ițco de a fi incluși în  această impresionantă Galerie a personalităţilor de marcă bucovinene.

Punând suflet şi dispunând de un imens entuziasm în tot ceea ce face pentru neamul său românesc, pentru turism şi pentru românii de după sârma ghimpată, lansată la Iacobeni, a organizat  apoi vernisarea acestei impresionante Galerii în comunele Ciudei (la 16 iunie 2923),  iar cu câteva luni mai târziu și la Oprișeni (22 septembrie), unde a finanţat înălţarea celor două busturi: a scriitorului Dumitru Covalciuc (la Oprişeni) şi a academicianului Grigore Bostan (la Ciudei). Grație profesorului Ioan Ițco, român cu suflet mare, la 26 decembrie 2023, la Câmpulung Moldovenesc s-a desfășurat cea de-a patra ediție a ”Galeriei Oamenilor de Seamă din Sudul și Nordul Bucovinei”.

Coordonator al activității Centrului de Cercetare și Consultanță în Turism ”Bucovina-Câmpulung Moldovenesc”, președinte fondator al revistelor de turism ”Dulce Bucovină” și ”Dulce Românie”, în care și-a propus valorificarea naturii, a istoriei și a culturii prin turism, a activității Studioului teritorial TeleMoldova Plus Iași, născut în satul Stânca, comuna Zvoriștea, județul Suceava, la 20 mai 1949, din părinți țărani -  Eugenia și Petru Ițco, chiar fiind elev în școala primară s-a remarcat în activități extrașcolare – cânta frumos la o armonică procurată în Ucraina, era pasionat de fotografie, pe care le realiza cu multă măiestrie cu un aparat în alb negru la lumina lămpii.

Când era în clasa a 6-a la Școala din Zvoriștea părinții au vândut o vacă și i-au cumpărat un acordeon. ”Le-am spus atunci să nu facă mari cheltuieli că n-o să mă fac cântăreț. Tata, om cu multă minte, țăran de la plug, mi-a spus: ”Măi băiete, ți-a prinde bine în viață să știi a cânta la un instrument muzical!”, momente din frumoasa sa copilărie pe care nu le va uita nicicând. Lucru care l-a ajutat foarte mult în activitatea de profesor, apoi în afacerea cu turismul.

Își amintește cu drag de anii de liceu. În clasele a 8-a și a 11-a  – ultima generație cu 7 clase la școală generală și cu 11 clase la Liceu nr2 din Dorohoi, în timpul vacanței participa la diverse festivaluri, făcea parte din formația vocal-instrumentală a localității Zvoriștea alături de alți liceeni, studenți, profesori, printre care regretatul învățător Adrian Halunga, dirijorul corului, care l-a ajutat să descifreze notele muzicale și să interpreteze corect melodii la acordeon. Un alt dascăl iubit pe care l-a avut a fost Liviu Prorocu, un desăvârșit profesor de limba română.

A urmat Facultatea de Istorie și Geografie la Suceava, apoi la Iași, Facultatea de Istorie și Filozofie. În timpul vacanței a câștigat postul de ghid al Cetății de Scaun Suceava, fiind solicitați vreo 10 studenți, activitate care l-a marcat, căci aproape toată viața și-a dedicat-o turismului, era organizatorul reuniunilor muzicale.

După absolvirea Facultății a fost repartizat profesor la școala din Bălinești, comuna Grămești, apoi numit director la școala din Buda Zvoriștea. Împreună cu profesorul de muzică Romeo Alexa  a organizat, la școala pe care o coordona, un cor care a luat locul 2 la Concursul ”Cântarea României” pe Județul Suceava. 3 ani a fost promovat ca președinte al Consiliului Județean al elevilor și studenților, făcea parte din Biroul de conducere al Inspectoratului școlar. După o activitate îndelungată și o colaborare fructuoasă cu organizațiile culturale de la Cernăuți, în diferite schimburi cu tineretul studios, a fost promovat ca director al Biroului de Turism pentru Tineret, Județul Suceava, care cuprindea Complexul Turistic  de la Câmpulung Moldovenesc.

În perioada cât s-a aflat la conducere  organiza diverse manifestări, excursii și în alte zone ale României. Însă cea mai mare acțiune organizată în acea perioadă la Câmpulung a fost cea cu participarea a peste 10 mii de turiști. ”Era iarna, însă nu era zăpadă. M-am mobilizat, am luat elevi de la liceul militar, un tren de la CFR și am adus zăpadă de la Vatra Dornei. Însă unde pune omul mâna, pune și Dumnezeu mila. A căzut noaptea zăpadă,  a doua zi era  aproape de jumătate de metru”.

La 600 de ani de la prima atestare documentară a Cetății de Scaun Suceava a organizat un spectacol de anvergură, cu participarea artiștilor Albulescu și Răpan, aducând tineri din Bosanci și Ipotești îmbrăcați în costume naționale. Împreună cu directorul Nistor  de la Direcția Agricolă Suceava a organizat ”Târgul lăptarilor”, încurajând astfel fermierii din zonele de munte. Organiza manifestări care să aducă turiști la Complexul Turistic Câmpulung Moldovenesc.

Paralel a ținut legătura cu frații de după sârma ghimpată din nordul înstrăinat al Bucovinei, din Cernăuți, organizând întâlniri, schimburi de experiență, legături de turism.

”Dacă e să ne referim la cei 50 de ani de colaborare cu regiunea Cernăuți, din 1974 până în 2024, am condus  multe delegații pe linii de tineret, de turism, de cultură. În 1974, fiind președintele Consiliului elevilor și studenților,  conduceam delegații de tineri studioși și profesori la întâlniri cu lideri ai tineretului sucevean, printre care Petrică Muraru etc., cu studenți și conducerea Universității din Cernăuți, Storojineț, etc.

În 1991 am fondat ziarul ”Dulce Bucovină”, avându-l redactor-șef pe regretatul jurnalist și scriitor Mircea Motrici.

Pentru a valorifica moștenirea culturală, ceea ce a lăsat Bunul Dumnezeu de la apă până la aer, de la munți până la mare și istoria neamului nostru, a naționalităților conlocuitoare din Bucovina, în perioada de după revoluție, când  am revenit  în postul de director al Biroului de Turism pentru Tineret al Județului Suceava, am creat primul Institut de Învățământ și Cercetare în Turism ,,I.P.I. Bucovina”,  care  ani la rând a colaborat cu instituții de învățământ superior din Olanda, Suedia, Universitatea ”Gheorghe Asachi” din Iași, Catedra de Inginerie a Mediului, prof. universitar doc. Matei Macoveanu,  etc.

.Încă din anii studenției m-a preocupat valorificarea istoriei, naturii, culturii tradiționale în turism, în cadrul editurii pe care am creat-o, am editat buletine informative în domeniul  turismului, ghiduri turistice, manuale în domeniul turismului, peste 45 de studii ale calității mediului și monografii turistice pentru peste 50  de localități din țară care au devenit stațiuni turistice – Putna, Sucevița, Mălinul, Târgu Neamț, Piatra Neamț, Gura Humorului, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Covasna, etc., pentru activitatea fructuoasă fiind desemnat cu  titlul doctor onorific în ecoturism”.

De altfel, dornic de a face lucruri frumoase, militând pentru pace în întreaga lume, să învingă binele, o frumoasă realizare a dlui profesor Ioan Ițco, în cei 50 de ani de colaborare cu Cernăuțiul, e și coordonarea studioului din Cernăuți TeleMoldova Plus Iași, patron Petru Frăsilă, cu filiale în întreaga Românie, la Londra și Chișinău – difuzează emisiuni despre viața, activitatea românilor din orașul de pe Prut  din rădăcină românească, și nu doar în Moldova, România, ci și la Londra, Chișinău, unica emisiune din România fiind ”Turism durabil cu profesorul Ioan Ițco”.

Or, dincolo de tot și de toate, pentru domnul  Ioan Ițco importantă a fost și este familia sa mare – frații din sudul și nordul Bucovinei, căreia i-a insuflat acea noblețe a sufletului și a faptelor sale, a valorilor naționale, căci știe să adune oamenii împreună, să îi țină aproape, să le dea motive să privească mereu cu încredere și speranță spre ziua de mâine.

”Veneam la Cernăuți cu delegații oficiale, căutam unde sunt românii mei. Când v-am descoperit, pe timpul cadenței dnei consul general Tatiana Popa, mai mare bucurie n-am simțit în viața mea, căci vă iubesc, dragi frați! Organizam împreună diverse întâlniri, făceam proiecte, străduindu-mă să prezint regiunea Cernăuți, cu românii mei, în Uniunea Europeană, căci militez pentru pace, pentru prietenie între naționalități, civilizație fără războaie, pentru aderarea Ucrainei, cu românii mei,  la UE, să se rezolve conflictele pe cale diplomatică și să se termine războaiele.  Pentru ce mor atâția tineri, copii nevinovați?  Să ne vedem, împreună cu românii mei, în marea familie europeană”.

Suntem siguri, cu toată frumusețea sufletului lui nobil și generos, alături de fratele și prietenul nostru întru crez și aspirații, profesorul Ioan Ițco, vom trăi încă multe momente spirituale de vârf dedicate Neamului, valorilor identitare, care vor continua să rodească în timp și peste timp. Rămâne doar să-i urăm multă sănătate, energie creatoare, să nu-l părăsească nicicând voia bună, să-l știm mereu vesel, puternic  ca Stânca, din izvorul căreia și-a sorbit seva, să-și păstreze și să-și înalțe mereu spre piscurile Excelenței elanul tineresc.

Felicia NICHITA-TOMA, publicistă, administratoare a portalului ”Zorile Bucovinei”, membră a Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina, membră a Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina