Mărțișoare în legănat de cântec și mângâieri de bucium în Țara dorului românesc - comuna Ciudei, nordul istoric al Bucovinei

Mărțișoare în legănat de cântec și mângâieri de bucium în Țara dorului românesc - comuna Ciudei, nordul istoric al Bucovinei

Rămânem tari în credința că, având asemenea tinere vlăstare care-și iubesc limba, cântecul și dansul popular românesc, ne vom menține sufletul, vom dăinui cât lumea pe aceste meleaguri străbune prin Neam, Credință, Limbă.

Puține bucurii avem în ultimul timp care să ne intre în suflet  și să rămână acolo tăinuite până vine o altă bucurie, precum a fost cea de a fi alături de românii din Ciudei, demni de toată lauda, fiindcă își iubesc graiul, neamul, tradițiile și portul popular, care și-au etalat  în pomul Mărțișorului la cea de-a 4 ediție a Festivalului ”Mărțișorul”cele mai reprezentative talente. Sărbătoare a sufletului românesc, la care au osârduit marii patrioți și gospodar de frunte ai comunei, primarul Anatol Pițu și directorul Radu Petrașescu, învățători și profesori de la Liceul nr.1 din comuna teritorial-unită Ciudei, una dintre cele mai vechi școli din ținut, ţesând stăruitor caierul de aur din tezaurul popular românesc. .

Purtat la inimă pentru a ne face mai buni la suflet,  curaţi ca argintul cerului la venirea primăverii, ca să ne aducă noroc și prosperitate, Mărţişorul, acest simbol al tradiţiei româneşti ce ne defineşte ca neam, devenit, din decembrie 2017, moştenire a patrimoniului imaterial cultural UNESCO,  a fost sărbătorit cu fast și răsfățat la 8 martie de românii din comuna Ciudei, în inimile cărora, chiar în pofida vitregului destin - peste jumătate de secol sub regimul totalitar comunist şi în anii ce-au urmat după destrămarea imperiului sovietic - și-a durat casă de piatră dorul românesc. Or, cea de-a 4-a ediţie a Sărbătorii „Mărţişorul – 2024” a sosit în acest leagăn al românității nu doar cu Mărțișoare, ci și cu oaspeţi dragi, precum dna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, primarul Vasile Iliuț, Vicovu de Sus, orășel înfrățit cu comuna Ciudei, regele turismului Ioan Ițco, președintele Fundației ”Ițco” Suceava, cel care a sponsorizat și a adus busturile scriitorului Dumitru Covalciuc și academicianului Grigore Bostan, a organizat Galeria Oameni de seamă din nordul și sudul Bucovinei,   Lilia Govornean, metodistă la Institutul Postuniversitar de perfecţionare a cadrelor didactice, preşedinta ACDERU, poetul Nicolae Șapcă, redactor-șef al ziarului ”Monitorul Bucovinean”, vicepreședintele Societății ”M. Eminescu”, jurnaliștii Vitalie Zâgrea, Bucpress, Vasile Carlașciuc, Libertatea Cuvântului, Felicia Toma, administratoare a portalului ”Zorile Bucovinei”, etc., consăteni buni și stimați, prieteni - alături de Anatol Piţu, unul dintre cei mai destoinici  primari și buni administratori din ținut, viceprimarul  Vasile Paduri, comunitatea teritorială Ciudei, excelentul pedagog Radu Petrașescu, directorul celei mai vechi școli din ținut – Liceul nr.1 Ciudei, Dumitru Morhan, proprietarul Fabricii de apă minerală din Budeneț, Ion Burlă, consilier al primarului, cu soția sa, etc.

Felicitându-i pe consăteni, elevi, dascăli, cu ocazia „Mărţişorului” şi povăţuindu-i să-şi păstreze comoara spirituală a tradiţiilor,  pe doamne cu ocazia Zilei Femeii – 8 Martie, primarul Anatol Piţu le-a mulţumim oaspeţilor pentru prezenţă, consulului general pentru sprijin, propunând să fie păstrat un minut de reculegere pentru eroii care s-au întors în sicrie de pe frontul din estul și sudul Ucrainei, din groaznicul război declanșat de invadatorii ruși. Nu s-a uitat nici de cutia milei, ca oamenii să doneze un bănuț pentru cei rămași fără case, fără nimic, în consecința bombardamentelor, rachetelor ruse ce lovesc fără milă în oameni pașnici.

Directorul Radu Petraşescu, dascălul care  zeci de ani ţine aprinsă flacăra limbii române în această Cetate de Scaun a Românismului, în cea mai veche școală din ținut – Liceul nr.1, graţie căruia localitatea Ciudei are o asemenea sărbătoare îmbrăcată în straiul frumoaselor și irepetabilelor tradiţii străbune, a prezentat oaspeţii, referindu-se şi la importanţa Mărţişorului marcat la Ciudei al 4-lea an consecutiv. Îi mulțumim pentru frumosul buchet de flori, dăruit  cu ocazia Zilei Femeii, la fel precum și dnei consul general Irina-Loredana Stănculescu, dlui Vitalie Zâgrea, președintele Societății ”Junimea”.

În mesajul dnei consul general Irina-Loredana Stănculescu, în miresmele florilor aduse pentru doamne de către diplomatul român, precum și în cele rostite de dnii Vasile Iliuț, Ioan Ițco, ultimul a avut și o donație de carte, au vibrat sentimente de bucurie şi fericire pentru perenitatea tradiţiilor româneşte pe acest meleag străbun.

Că românii din Ciudei își au seva de la izvoarele străbune, a demonstrat-o revărsarea de talente - evoluarea copiilor de la instituții preșcolare, gimnazii și licee din mai toate satele comunei – Ciudei, Cireș, Igești, Budeneț, etc., care au adus în scenă atât tradiția, îmbogățind cu cele mai alese mărgăritare simbolul Mărțișorului, această firavă speranţă ce-l ţine pe român în oaza tradiţiei, cât și cântecul, dansul popular, veritabilul costum popular scos din lada cu zestre a neamului.

Mărțișoare  la inimioare a dăruit publicului spectator din sala arhiplină a Casei de Cultură din Ciudei profesoara de română Maria Micailu.

Mesagere de autentică valoare, care fac comunei, ne fac cinste tuturor românilor oriunde în lume, tinerele cântărețe Diana Velea și Elena Patraucean, absolvente a Conservatorului din Chișinău și, respectiv, din Iași, prin vocile inegalabile de un lirism tulburător, au prins în nimbul Mărțișorului cele mai gingașe și mai reprezentative odoare.

Purtători de comori folclorice, un buchet de melodii populare ne-au dăruit tinerii instrumentiști și soliști de la Școala de Arte din Ciudei, dirijați de bagheta fermecată a dnei Dana Cogut. Iar dansatorii, tineri de la Liceul nr.1 din Ciudei, au demonstrat tuturor că unde joacă  ciudeienii acolo pământul geme, unde joacă ciudeianul, nu mai crește buruianul. Sperăm să nu crească el nici pe ogorul frumoaselor și irepetabilelor noastre datini! Nici pe ogorul Limbii Române!

Au moderat cu eleganță manifestarea profesoarele Diana Meglei și Antonina Pițu.

În timpul nefast de astăzi, când și după atâta susținere și sprijinire a Ucrainei de către Patria noastră istorică – România - se caută cu orice preț să se închidă aerul limbii române, școlilor cu limba română de predare, când riscăm să rămânem doar români decorativi, admirându-i pe acești românași cum cântă, cum dansează, cum iubesc portul popular, graiul matern, rămânem tari în credința că, câte furtuni s-ar abate asupra noastră, ne vom menține sufletul, vom dăinui cât lumea pe aceste meleaguri străbune prin Neam, Credință și Limbă.

Vibraţia Mărţişorului în sufletele noastre a fost una înălțătoare. Mulţumind tuturor organizatorilor și participanților, vrednicilor și demnilor conducători ai comunei și școlii din Ciudei, primarului Anatol Pițu și directorului Radu Petrașescu, tinerilor, dar talentaților artiști, care au făcut ca acest sfânt fior, pe care l-am simțit în inimi timp de peste 3 ore de splendid spectacol, să fie profund promițător. Ca Mărțișorul – simbolul dăinuirii noastre pe acest picior de plai mioritic – să fie prins în Arborele Neamului cât va dăinui poporul românesc. Să le amintească românilor din acest colț înstrăinat de Țară că rădăcina li-e dintr-un vechi și nobil neam, au o limbă, tradiții și datini frumoase, că datoria lor sacră e să le păstreze pentru urmașii urmașilor noștri!

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți

Pentru mai multe foto accesați Facebook Zorile Bucovinei