Înveșmântată în straiul românismului şi irepetabilelor tradiţii străbune, Sărbătoarea Mărțișorului - cea de-a 27 ediție a Festivalului ”Mărțișorul”, a sosit la Cernăuți cu speranță la pace

Înveșmântată în straiul românismului şi irepetabilelor tradiţii străbune,  Sărbătoarea Mărțișorului - cea de-a 27 ediție a Festivalului ”Mărțișorul”, a sosit la Cernăuți cu speranță la pace
Sărbătoarea Mărțișorului ce ne defineşte ca popor cu vechi  și frumoase tradiţii, care e şi simbolul românismului, acum,  când luptăm pentru Limba lui Eminescu şi a lui Creangă, a sosit ca o binecuvântată lumină a speranţei la pace, la dăinuirea noastră prin Limbă, prin Datini.
„Mărţişorul” - această firavă speranţă ce-i ţine pe români în oaza tradiţiei, a sosit la Cernăuți cu fulgi de iubire și cu florile primăverii, cu Mărțișoare împletite din dragoste și dor românesc, dăruite la 1 Martie doamnelor române din nordul istoric al Bucovinei de către diplomații de la Consulatul General al României la Cernăuți în frunte cu dna consul general Irina-Loredana Stănculescu.
Ne-a umplut sufletul de bucuria primăverii și Festivalul ”Mărțișor”, organizat de Societatea pentru Cultura și Literatura Română ”M. Eminescu” în Palatul Universității de Medicină din Cernăuți,
Cu gânduri bune și urări frumoase a fost prezent la Sărbătoarea ”Mărțișorului”, organizat de Societatea ”M. Eminescu”, dl ministru plenipotențiar Nicolae Dan Constantin,  diplomat la CGRC, care a evocat tradiția Mărțișorului, dar și sprijinul financiar acordat românilor din Ucraina de către Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Cu vin și cozonac, un pios mesaj cu ocazia Mărțișorului, din Suceava a sosit fratele nostru întru dureri și bucurii, cel care de 50 de ani ne aduce susținerea și dorul românesc al fraților de după sârma ghimpată, profesorul Ioan Ițco, fondatorul și directorul revistei ”Dulce Bucovina”, cu ghiocei și Mărțișoare cu dor de Țara-Mamă au venit din Darabani, Botoșani, Vasile Adăscăliței, președintele Asociației Prietenii Bucovinei, Basarabiei și Ținutului Herța, împreună cu jurnalistul Vali Hudești, etc.
Caierul de  aur din aleasa salbă a frumuseților tradiţiei noastre româneşti ce ţin de sosirea primăverii, de înmugurirea speranţelor, de Mărțișor, l-au depănat în nimbul sărbătorii membrii Ansamblului ”Plai”, dirijat de maestrul Nicolae Hacman, Artist Emerit al Ucrainei, având-o ca solistă neîntrecută la nai pe Patricia Ivaneț din Voloca, elevi de la Liceul nr. 6 ”Alexandru cel Bun”, Ansamblul ”Melodia” cu talentata solistă Sabrina Jar, discipolă a maestrului Dumitru Caulea, jurista și interpreta dăruită cu har artistic Ala Caștelean - vocea de aur a Bucovinei, cântăreața cu primăvara în suflet, simpatica și talentata Natalia Andrieș cu Ansamblul ”Aura”, vesela și mereu îndrăgostita Natalia Proțiuc, rapsodul Nicolae Mintencu cu vocea-i măiastră cultivată în grădina melosului popular, gingașele și talentatele zâne ale cântecului românesc, surorile Sofia și Anastasia Poclitar din Boian, tatăl cărora, împreună cu Dumitru Storoj, Valentin Penteleiciuc au contribuit la regia sonoră a spectacolului, etc.

Ca Mărţişorul - cea de-a 27 ediție a Festivalului ”Mărțișorul” - să îmbrace strai de sărbătoare şi să umple sufletele conaționalilor de bucurii, au  osârduit Vasile Bâcu, președintele, și vicepreședinții Societății ”M. Eminescu” - Nicolae Șapcă, Gheorghe Ungureanu. A regizat ingenios programul artistic al manifestării profesoara Ancuța Bâcu, director-adjunct la Liceul nr.6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți, cu eleganță moderându-l Marinela Cârciu și Cătălin Șcerbaniuc.

Primăvara cu toate bucuriile și minunățiile ei pe aripa sufletului ne-au adus-o îndrăgitele și iubitele noastre priveghetori din  Ansamblul etnofolcloric ”Țărăncuța” în frunte cu solista, conducătoarea artistică, talentata poetă Sofia Roșca, cele mai bune meșterițe la cântec și voie bună care au scos din lada cu zestre a satului Marșenița nu doar cele mai vechi, mai frumoase și veritabile costume populare, ci și cântece din bătrâni. Cu foc în călcâi au dansat tinerii artiști de la Casa de Cultură din Marșenița - Ansamblul de dans ”Mărțișor”, instruiți de Ema Mândrescu, dar și cei din Tărăsăuți, ”Miorița” din Boian, instructoare Maria Basaraba, ne-au adus bucuria și speranța primăverii.

Îmbrăcând, prin cântec, port autentic popular, cea mai frumoasă haină de sărbătoare a românilor din această parte înstrăinată de țară – Limba ROMÂNĂ, dar și frumoasele straie confecționate grație ajutorului financiar acordat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ca o chemare  la păstrarea sfintelor relicve ale neamului, formidabilul Ansamblu Etnofolcloric Model ”Izvoraș” cu neîntrecuta, vestita și îndrăgita lui conducătoare artistică, cântăreața Victoria Costinean, Maestru în Arte, Lucrător Emerit al Ucrainei, prin cântec, au semănat în oaza Mărțișorului dragostea și dorul românesc – cele mai scumpe flori ce cresc pe Valea Siretului.

De la Pătrăuții de Jos, pe unde Miorița își poartă turmele, apărând din baladă, iar Baba Dochia își scoate mioarele la păscut, un frumos spectacol ce încoronează tradiția și simbolul Mărțișorului, când primăvara, conform legendei, după ce înfloreau pomii și era purtat de fete ca să le aducă noroc și ursiți, Mărțișorul era atârnat de ramurile unui pom ca să aducă oamenilor belșug, sănătate și prosperitate, au prezentat, cu talente de mari artiști, membrii excepționalului Ansamblul de dansuri ”Mugurel”, conducătoare artistice Larisa Chedic și Natalia Balan.

Gingaș ca o adiere caldă de primăvară au răsunat vocile membrilor Ansamblului ”Speranța” de la Liceul ”Liderul Ion Neculce” din Boian, conduși de Elena Toma, dar și a copiilor din Ansamblul etnofolcloric din Mahala, ”Urmașii lui Ștefan”, conduși de Elena Nandriș, președinta Societății Culturale ”Gr. Nandriș”.

Primăvara iubirii cu speranța în fericire ne-a adus-o pe aripa dorului dăruita cu talent haric, îndrăgita cântăreață, folkistă, colega noastră, jurnalista Carolina Jitaru, care a încheiat formidabilul spectacol organizat și desfășurat la Cernăuți sub semnul Datinii, cu speranța la pace în Ucraina și în întreaga lume.

Felicia Nichita Toma, ”Zorile Bucovinei”, Cernăuți