”Basarabia este un copil înfășurat în sârmă ghimpată, la fel precum Bucovina… Iubire, Patrie, Libertate, Mamă și Limbă - sunt cuvintele care definesc opera şi viaţa celui care a fost marele poet român Grigore Vieru.

14 februarie 2024 р. | Categorie: Cultură

”Basarabia este un copil înfășurat în sârmă ghimpată, la fel precum Bucovina… Iubire, Patrie, Libertate, Mamă și Limbă - sunt cuvintele care definesc opera şi viaţa celui care a fost marele poet român Grigore Vieru.

Grigore Vieru a scris cele mai frumoase poezii de dragoste. Dragostea de mamă, de Țară, de Neam…Or, Dragostea este cel mai profund sentiment ce menține viața pe pământ !

Iubire, Patrie, Libertate, Mamă și Limbă - sunt cuvintele care definesc opera şi viaţa celui care a fost marele poet român Grigore Vieru. Grigore Vieru, este cel care a reușit prin simplitatea versurilor sale să cultive în sufletul a zeci de generații dragostea de neam și țară, de limba română și valorile naționale.

Neamului românesc:

Scrisoare din Basarabia

Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.

Credeam că un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga –
Ce tare, Doamne-am fost minţit!

Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate, am spus.

Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Aceste Versuri ale lui Grigore Vieru ”au spart cu plugul limbii române hotarele timpului și au lăsat în istorie mărturii ale sensibilității ingenue, copilăriei delicate, dragostei față de mamă și reînrădăcinării românismului asumat pe ambele maluri ale Prutului. Maluri ale unui râu pe care și l-a dorit a fi intern, al unei Românii reîntregite, afirmă Constantin Codreanu.

” Când s-a născut, Dumnezeu l-a sărutat pe frunte. Ul­terior a devenit unul dintre scriitorii noştri cei mai îndrăgiţi. Dar Domnul l-a sărutat şi pe suflet. Astfel Vieru devine un exemplu de omenie, de cumsecădenie, de modestie, de bunătate. La întâlniri prefera să rostească poemul „Casa mea”:

Grigore Vieru a încălzit cu versurile sale o Basarabie în­treagă şi o bună parte din românime. El ne spunea „Să nu vă fie frică” să scriem de dorul Limbii Române, să credem în Ţară şi în marile ei Valori ca în Cel de Sus”, scria un alt mare poet al neamului, academicianul Nicolae Dabija.

Grigore Vieru, cu credința unui luptător neobosit, nu doar a trăit prin poezie, ci a implantat în generații de români destoinicul și vrednicul, ca pe niște piloni existențiali. Predestinat să fie prigonit pentru dreptate,  a reușit să țină sus Tricolorul din inimă, chiar și în timpurile cele mai nesigure, mai neguroase..

S-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererîta, în familia unor plugari români. Rămas orfan de tată, care plecat la război nu s-a mai întors, a crescut cu multă dragoste de mama sa. În anul 1950 absolveşte școala de 7 clase din satul natal,  urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953. În 1957 debutează (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, ”Alarma”, înalt apreciată de criticii literari. În 1958 termină cu diplomă roșie Institutul Pedagogic „Ion Creangă”din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, devenită apoi  revista „Noi”, și ziarul „Tânărul leninist”, transformat ulterior în „Florile Dalbe”.

Anul 1968 este unul hotărâtor pentru destinul poetului, dând naștere volumului de versuri lirice ”Numele tău”- cartea, considerată cea mai originală apariție poetică, este inclusă ca obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt dedicate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu, asemenea omagii apărând pentru prima oară în literatura poetică basarabeană postbelică.

Dar ceea ce l-a transformat într-un erou al poporului este implicarea în Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia, alături de Ion și Doina Aldea Teodorovici, Ion Vatamanu, Adrian Păunescu.

La sfîrşitul anilor '80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor. Gr.Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.) în care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină (Wikipedia)

În 1990 Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace. În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.

La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.

În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în veac", iar 3 ani mai târziu este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.

La 16 ianuarie 2009, Grigore Vieru a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după care inima Poetului a încetat să bată,

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți