09 august 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

FRUMOASELOR, IUBITELOR, DUIOASELOR

8 martie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Primăvara şi femeia. Aceste două noţiuni par să fie indisolubile, se împletesc  din rădăcină. Or, ca şi vesela primăvară, care, cu sânu-i de verdeaţă, cu odoarele-i pure, înnoitoare, cu sărutul cald al soarelui şi zâmbetul dulce al ghioceilor, alungă din inima omului tristețile şi regretele, făcând loc în capul mesei bucuriilor, femeia e o enigmă, o speranţă. Cu sufletu-i inocent, doar cu un surâs, cu o privire caldă, păstrează tainele existenţei şi focul dragostei mereu aprins.

Care sunt cele mai frumoase momente din viaţa dumneavoastră legate de primăvară?


Maria GAZIUC din s. Hruşăuţi:

-Sunt sigură că primăvara soseşte cu veselie în viaţa noastră, aducându-ne bucurii fiecăruia, fie că suntem tineri sau bătrâni.  Iar pentru cei vârstnici e ca un balsam, căci vindecă toate durerile – şi cele trupeşti, şi cele sufleteşti. Ce poate fi mai frumos decât un răsărit de soare în primăvară, decât reînnoirea naturii şi a speranţelor din sufletul omului, căci acest miraculos anotimp ne aduce pe aripi dragostea, ne adună la un loc bucuriile vieţii.

Când ne-am legat destinele cu soţul Viorel, primele flori pe care mi le-a dăruit au fost ghioceii. Îmi amintesc cât de fericiţi mergeam împreună la pădure să culegem ghiocei şi brânduşe. Iar când copiii au crescut mărişori şi umblau la şcoală, întotdeauna de 1 Martie îmi dăruiau Mărţişoare, confecţionate de ei la lecţiile de muncă. Pentru mine era o mare bucurie să primesc aceste Mărţişoare, simbolul vieţii, al dăinuirii şi biruinţei asupra răului a neamului nostru românesc în pofida tuturor vitregiilor sorţii.

Această bucurie pentru noi e dublă, fiindcă vine, în fiecare primăvară, şi din Ţara noastră de dor – România. Ne-o aduce fiul Toader şi nepoţeii, care sosesc din Cluj de fiecare dată cu Mărţişoare şi cu dor de bunei.

Acum, ca  în copilărie, de-abia aştept să aud privighetoarea şi cucul cântând, să calc pe covorul moale al ierbii desculţ şi să admir hora albinelor, săltând din floare în floare. Ce poate fi mai frumos decât primăvara?

Saveta GOLOVACI, s. Voloca:

 - Primăvara e aşteptată de mic şi mare, dar, mai ales, de cei vârstnici, care şi-au trăit traiul, şi-au mâncat mălaiul, însă în inima cărora  n-a murit copilul şi care mai alintă speranţa că vor trăi şi se vor bucura încă de multe frumoase şi dulci primăveri.

Când eram mică, atât de mult iubeam ghioceii şi brândușele, încât numai în pădure stăteam. Crescând fată  mare, aduceam aceste floricele prevestitoare ale primăverii şi nu-mi puteam lua ochii de la ele. Iar seara, la lumina opaiţului, îmi închipuiam că mi le-a dăruit un Făt-frumos din poveşti. Acum, când au trecut anii, cu casa  aproape în pădure, când îmi vine dorul de copilărie, de ghiocei, intru în codru şi-i admir.

Primăvara e frumoasă şi la lumina opaiţului, ca şi tinereţea. Şi totul ce se întâmplă în acest înfloritor anotimp ce ne trezeşte la viaţă e frumos şi încântător. Primăverile au sosit pe neaşteptate în viaţa mea şi au plecat grăbite, iar timpul e necruţător şi crud cu omul, care, cu părere de rău, se veştejeşte, dar înapoi nu întinereşte ca primăvara. Însă îi mulţumesc şi aşa Celui de Sus, fiindcă mi-a dăruit a 81-a primăvară, pe care am îmbrăţişat-o tot cu bucurie, la fel ca  în tinereţe.

Felicia NICHITA-TOMA