Unirea ne-a fost cel mai sfânt ideal - o sărbătoare cu suflet românesc la Cernăuți, unde a avut loc UNIREA BUCOVINEI cu ROMÂNIA

29 noiembrie 2023 р. | Categorie: Bucovina

Unirea ne-a fost cel mai sfânt ideal

La 28 noiembrie s-au împlinit 105 ani de la Unirea Bucovinei cu Patria – Mamă. E scumpă și  sfântă pentru noi, românii înstrăinați, Ziua Națională a României, dar tot pe același taler e și Sărbătoarea Națională Ziua Bucovinei care a succedat Unirea tuturor românilor din 1918.

Ediția a 11 a celei mai mari Sărbători a Bucovinei, devenită prin decret președințial Sărbătoare Națională – Ziua Bucovinei, a fost organizată, la fel precum edițiile precedente, de ”Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, împreună cu părintele Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, cu susținerea Societății  ”Mihai Eminescu”, Asociației culturale ”Mircea Motrici” Suceava, Asociației ”Ițco” Suceava, a tuturor societăților național-culturale din ținut, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi.

Sărbătoarea Națională a Bucovinei a început cu un parastas de pomenire, oficiat de preoții Vasile Covalciuc, Gheorghe Covalciuc, Silvestru Motrescu din Pătrăuții de Sus, la mormântul celui care în 1918 a făurit Unirea Bucovinei cu Regatul României – Iancu Cavaler de Flondor, în prezența și cu susținerea dnei Consul General Irina-Loredana Stănculescu, ministrului plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin, actorului din Brașov George Cosură, primarului comunei Ciudei, Anatol Pițu, cu întreaga-i echipă – secretara Romina cu soțul Gheorghe Motrescu, Adrian Iliuț, președintele Asociației ”Anastasia” din Ciudei, omul de afaceri Dumitru Morhan, directorul Fabricii de apă minerală din Ciudei (îi mulțumim mult pentru sprijin)  antreprenorul Vasile Socolovschi cu fiica Alueta, steluță în ascensiune, care a dat glas unui divin adevăr ”Când nu vine nimeni, vine dumnezeu”, etc. Dumnezeu l-a ajutat pe român în toate grelele lui încercări pe parcursul zbuciumatei noastre istorii.

Mare duhovnic al Bucovinei, iubitor de Neam și Grai, părintele protopop Vasile Covalciuc, evocând istoricul eveniment și pe Făuritorul Unirii – Iancu Flondor, i-a mulțumit dnei consul general pentru susținere, la fel și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Și dna Irina-Loredana Stănculescu și-a exprimat gratitudinea față de Sfinția Sa pentru slujire credinței și neamului, conducerii Zorilor Bucovinei că își comemorează înaintașii, nu-și uită istoria. Jurnalista Felicia Toma, administratoare a site-ului Zorile Bucovinei,  s-a referit la cele 11 ediții ale Zilei Naționale a Bucovinei, organizate de Zorile Bucovinei, a adresat alese mulțumiri părintelui Vasile Covalciuc și pentru omagierea, în fiecare an la 3 august, de ziua lui de naștere, a Făuritorului de Țară, Iancu Cavaler de Flondor, Consulatului General al României la Cernăuți pentru sprijin; Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru sprijinul financiar acordat ”Zorilor Bucovinei”.

De-a lungul istoriei noastre zbuciumate românii au avut de suportat multe greutăţi, multe cârmuiri străine, li s-au făcut multe nedreptăţi. În 1774, prin vicleşug, Ţara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare (denumită apoi Bucovina) a fost smulsă din trupul Moldovei lui Ştefan cel Mare şi alipită coroanei habsburgilor.  144 de ani românii au îndurat suferinţele unei stăpâniri străine,  luptând  ca  nişte mucenici pe toate câmpurile de  bătălii din Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor, li s-au oprimat drepturile, limba română a fost exclusă din viaţa politică, din şcoală şi chiar din biserică.  Dar n-au pierdut speranţa că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă, va sosi, şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei – Moldova lui Ştefan cel Mare – la Patria-Mamă,  că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar.

În 1918, după destrămarea imperiului habsburgic în Bucovina domnea haosul. Bandele bolșevice întoarse de pe front, terorizau populația. În aceste condiţii, Consiliul Naţional Român în frunte cu boierul de la Storojineţ, marele patriot român Iancu cavaler de  Flondor, a decis să ceara intrarea armatei române în Bucovina pentru a restabili ordinea.

Preşedintele Consiliului Naţional Roman, lancu Flondor, justifica astfel solicitarea bucovinenilor: ”E neapărată trebuinţa de a stabili cu forţa armată pacea în ţară. Vă rugăm cu toate insistenţele să ocupaţi fără întârziere toata ţara, în primul rând capitala Cernăuţi, pe drumul cel mai scurt''. La cererea Consiliului National Roman, guvernul de la Iaşi  a trimis divizia a 8-a sub comanda generalului Iacob Zadic să restabilească ordinea. Astfel, luni, la 11 noiembrie 1918, la ora 12.00, Armata Română a intrat triumfătoare în Cernăuţi, fiind întâmpinată cu aplauze, flori şi mare bucurie de populaţie.După izgonirea haidamacilor  bolşevici ruşi şi ucraineni care terorizau orașul și Bucovina, Armata Română eliberatoare defila pe străzile Cernăuțiului în aclamațiile entuziaste ale  populaţiei.

În  declaraţia sa adresată trupelor române, Iancu. Flondor accentua: “Am datoria de a binecuvânta falnica oştire română la intrarea ei în capitala Bucovinei... care păstrează la sânul ei sfintele moaşte ale marelui nostru domn Ştefan. Suntem pe cale să reîntregim iarăşi moştenirea lor - România Mare.”.

După ce armata română a luat în stăpânire tot teritoriul Bucovinei, după 24 noiembrie comandamentul ei a elaborat un plan riguros pentru desăvârşirea ordinii şi normalizarea vieţii publice, care a reglementat în scurt timp ordinea în Bucovina.

Ora mult aşteptată de întreaga suflare românească  a sosit. Or, ziua de 28 noiembrie a rămas în istorie  ca cea mai mare sărbătoare a Bucovinei – împlinirea visului de veacuri al românilor - moment astral, când, după o asuprire națională de 144 de ani de stăpânire străină,  Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan cernăuţean găzduia Congresul General al Bucovinei, singurul organ suprem învestit cu puteri legislative după dezmembrarea Austriei, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina - 74 de delegați ai Consiliului Național Român, 13 delegați ai ucrainenilor, 7 ai germanilor, 6 ai polonezilor, care a decis, votând în unanimitate, în numele suveranității naționale : ”Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind învestit singur cu putere legiuitoare, în numele Suveranităţii Naţionale, Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”. 

''După o lungă şi dureroasă aşteptare, Bucovina şi-a recăpătat astăzi libertatea. Rupând lanţurile robiei austriece, ea prin votul de astăzi al congresului general s-a realipit la sânul patriei mame de unde fusese ruptă. Visul nostru de aur s-a împlinit. Părinții noștri, care au murit de dorul acestui vis, de azi înainte vor găsi odihna cuvenită în pământul liber și dezrobit'', scria ziarul ''Glasul Bucovinei'', salutând hotărârea de Unire.

Populaţia, românii băştinaşi, au întâmpinat această veste cu lacrimi de fericire. Oraşul era scăldat în flori, peste tot răsuna muzica. De bucurie, oamenii  dansau şi cântau pe străzile vechiului burg, încingând Hora Mare în Piaţa Unirii din faţa Palatului Primăriei.

Deși acest vis de veacuri al românilor nu a fost de lungă durată, după cum se menţiona în actul de Unire, votat în unanimitate de  români, ucraineni, germani şi polonezi şi semnat la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Reşedinţei Mitropolitane (azi Universitatea de Stat din Cernăuţi) de către Iancu Flondor şi Ion Nistor, a fost, totuşi, împlinirea unui ideal național.

Desfășurată în sala Palatului Național al Românilor din Cernăuți, Sărbătoarea Națională a Bucovinei a început cu Imnul Național, înălțat spre sceptrul Bucovinei de o talentată tânără cu voce angelică și har divin, Alexandrina Ionițoi, studentă la Colegiul  de Arte ”Isidor Vorobchievici” din Cernăuți, speranța Operei Naționale .

A fost păstrat un minut de reculegere pentru toți eroii neamului. Și pentru cei care astăzi au căzut apărând Ucraina, pentru cei morți pe câmpul de luptă în cele două războaie mondiale, masacrați la Lunca și Fântâna Albă, decedați de foamete în Siberia, Onega…

Dna Felicia Toma, jurnalistă la ”Zorile Bucovinei”, a evocat epocalul eveniment, când, la 28 noiembrie 2018, în Sala Sinodală a Reședinței Mitropolitane a fost semnat actul Unirii Bucovinei cu România, Sărbătoarea Bucovinei continuând cu mesajele de felicitare ale dnei Irina Loredana Stănculescu,  dlui Nicolae-Dan Constantin, dlui George Cusură, Vasile Bâcu, președintele Societății ”M. Eminescu”, fratelui nostru drag din sudul Bucovinei, Ioan Ițco, președintele fondator al Revistei ”Dulce  Bucovina”, președintele Asociației ”Ițco” Suceava, care ne-a adus un dar frumos de la antreprenoarea Marioara Luța - un colac mare care a unit spiritual inima Bucovinei ruptă în două, a dnei Rozalia Motrici, președinta Asociației culturale Mircea Motrici Suceava, care a prezentat romanul recent apărut ”Condamnat la iubire”, autor Mircea Motrici”, dlui Dragomir Laurențiu, președinte, expert și restaurator, Asociația pentru Protecția Patrimoniului București, care s-a referit la mormintele personalităților bucovinene restaurate, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

A încoronat Ziua Națională a Bucovinei un excepțional spectacol artistic, în nimbul Unirii strălucind cele mai reprezentative talente ale Bucovinei  - maeștrii Corului Dragoș Vodă al Societății Muzicienilor Români din Ucraina ”Armonia”, dirijor artistul Dumitru Caulea,  desemnat cu premiul creației la  Festivalul de Romanțe „Crizantema de Aur”, Târgoviște, Ansamblul Flocloric  ”Fetele din Bucovina”, conducătoare artistică, viorista Luminița Demianic, distinsă recent cu Trofeul Festivalului de Romanțe „Crizantema de Aur”, Târgoviște, interpreții noștri îndrăgiți, cei mai talentați și adorați - Victoria Costinean, Sofia Roșca, Carolina Jitaru (pentru ea și maestrul Dumitru Caulea avem un ”Mulțumesc!” aparte pentru ajutorul acordat la excelenta regizare a spectacolului, mulțumim dlui președinte Vasile Bâcu și dnei Maria Toacă, președinta Societății Doamnele Române, pentru aparatura pusă la dispoziție, colegilor jurnaliști Vitalie Zâgrea, BucPres, Nicolae Șapcă, Monitorul Bucovinean, Vasile Carlașciuc, ”Libertatea Cuvântului”, Nicolae Hauca, Pro-Bucovina Cernăuți, Vasile Bâcu, Gazeta de Herța),Diana Velea, Maria Dovghei,  Natalia Proțiuc, Gică Puiu, Nicolae Mintencu, tinerele speranțe ale muzicii românești - Alexandrina Ionițoi, Dumitru Paulencu, discipol al lui Dumitru Caulea, canto, Alueta Socolovschi, Patricia Ivaneț (solo nai), Dan Frunza (solo clarinet). Le urăm tinerilor zbor înal pe aripi de succes spre piscurile muzicii!

A fost o zi de înaltă vibrație românească, o sărbătoare cu suflet românesc.

Momentul poetic, ”Scrisori eminesciene” cu actorul George Cusură, organizat de Consulatul General al României la Cernăuți în cadrul Zilei Naționale a României, a fost unul înălțător și sublim.

Felicia Nichita- Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți