
Prin jertfa martirilor se înalță azi neamul în Bucovina trunchiată și înstrăinată
Mai veche decât Cernăuțiul, suburbia Roșa azi aproape complet e ucrainizată (Comemorarea eroilor neamului, martirizaţi în anii „eliberării” provinciei româneşti de către iscoadele sovietice)
În această oază a evlaviei ortodoxe, Biserica din suburbia Cernăuțului Roșa, azi, o mână de români, sub oblăduirea părintelui Ion Blaga, își mai păstrează ființa națională. De Ziua Cernăuțului, oraș cu o evidentă urmă românească, doar aici, în leagănul credinței și dăinuirii neamului, poți auzi vorbă românească, serviciile religioase fiind oficiate în limba română.
La Roşa, veche vatră românească - mărturie sunt pietrele cetăţii Ţeţina, cea mai frumoasă parte din trupul Cernăuţiului, chiar mai veche decât Cernăuțiul, unde rănile trecutului sângerează dureros, cel mai temeinic ocrotitor şi pilon al fiinţei naţionale este Credinţa strămoşească ortodoxă - Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Gavriil şi Mihail, care-i ajută pe românii din această frumoasă parte de Ţară să-şi păstreze ce e al lor de la Dumnezeu, să se roage în limba strămoşilor, în limba română. Doar dangătele clopotelor acestui impunător locaş de cult îi mai susţine pe români în procesul înstrăinării odraslelor de limba mamei.
Pentru a păstra vie memoria martirilor, aceşti moştenitori ai identităţii naţionale, cu 30 de ani în urmă, în octombrie 1992, au înălţat spre veşnică amintire un monument simbolic al eroilor neamului, crucificaţi pe crucea Golgotei de un regim barbar şi asupritor, renovat în 2022 cu sprijinul Societății ”Golgota” și al unor români cu suflet mare de la Roșa. De atunci şi până azi la altarul de jertfă al neamului nu se sting lumânările, pelerinajele şi parastasele fiind organizate cu sprijinul Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, preşedinte Vasile Răuţ, cu participarea constantă a liderilor tuturor societăților românești din ținut, a reprezentanților mass-media de limba română.
Cât de frumos a oficiat părintele Ion Blaga serviciul divin în limba strămoșilor, cât de frumos au cântat coriștii în limba română! Parcă renăscu-se Cernăuțul de odinioară!
Președintele Vasile Rauț a evocat momente
dramatice a românilor deznaționalizați de regimul sovietic comunist după
cedarea nordului Bucovinei, impuși să-și lase căsuțele plângând, fiind duși în
neagră străinătate ca să piară neamul românesc. Iar dna Maria Timcu, președinta
filialei din Roșa a Societății ”Golgota”, cu ochii în lacrimi, a reînviat
momentele înălțării simbolicului monument cu 30 de ani în urmă, concretizând că
dintre românii care au contribuit la aducerea Acasă, pe această cruce, a numelor eroilor români, martirizați de sovietici, în
viață e doar Nicolae Cosma, care a împlinit vârsta de 94 de ani.
Întotdeauna, aproape de lacrima inimii noastre e Consulatul General al României la Cernăuți – inima Patriei noastre istorice spre care erau îndreptate privirile românilor care își doreau să trăiască liberi în Țara lor, să vorbească în limba strămoșilor, nu într-o limbă străină, spre care ne sunt îndreptate și gândurile, aspirațiile noastre, când avem nevoie de ajutor, de sprijinul Țării-Mamă, mai ales, când se încearcă să ne lipsească de Limba Mamei - Limba Română.
Susținute de Consulatul General al României la Cernăuți, de dna Consul General Irina Loredana Stănculescu, manifestările noastre de comemorare, culturale, se bucură întotdeauna de prezența diplomaților români. Cu pietate și recunoștință dl ministru plenipotențiar Nicolae Dan Constantin a depus un buchet de flori la monumentul martirilor, în mesaju-i emoționant a pulsat căldura bucuriei de a fi alături de românii din nordul Bucovinei, referindu-se la sprijinul acordat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a mulțumit președintelui Vasile Rauț ”pentru efortul de a păstra vie memoria înaintașilor noștri care s-au jertfit pentru neam. Suntem aceeași națiune pe acest pământ de secole. Este bine să nu uităm sacrificiile pe care le-au făcut. Aceasta este istoria noastră. Or, cine nu cunoaște istoria riscă să repete greșelile. Din păcate trăim aceleași timpuri nu ușoare. Mulți români sunt plecați la război, unii au murit, alții e posibil să nu se întoarcă, Este aproape același gen de suferință resimțită de noi, românii de aici, ca în acea perioadă. Aceasta ne determină să fim uniți și să nu ne uităm eroii neamului”, a conchis diplomatul român.
”Azi, la aniversarea a 615 ani de la prima sa atestare, când Cernăuțiul a lăcrimat cu lacrimile românilor martirizați, cu lacrima limbii noastre, dar și a copiilor omorâți în estul și sudul Ucrainei de aceeași invadatori ruși, președintele ”Societății ”Golgota” ne-a adunat din nou la monumentul suferinței neamului din curtea Bisericii Sfinţii Arhangheli Gavriil şi Mihail, unde cerul nostru de sfinți lăcrimează cu lacrimi de sânge. Ce-i drept, lăcrimează și inima noastră, fiind martori că Graiul Străbunilor încetul cu încetul dispare din cea mai veche parte din trupul Cernăuțiului – suburbia Roșa. Ne-am convins pe viu despre acest adevăr. Rătăcind cu mașina pe ulițele localității și întrebând de localnicii întâlniți în cale unde se află biserica, toți ne-au răspuns în ucraineană, doar o singură bătrânică ne-a vorbit în limba română. Nu au cum să nu plângă îngerii din cerul nostru cu sfinți!”, a sesizat jurnalista Felicia Toma, administratoare a site-ului Zorile Bucovinei, prezentă în corpore cu dl Nicolae Toma, redactorul-șef al ”Zorilor Bucovinei”, președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, adresând mulțumiri președintelui Vasile Rauț, demn urmaș al predecesorului său, regretatul patriot, președintele Octavian Bivolaru, care păstrează vie flacăra memoriei celor omorâți fără vină, doar pentru faptul că-și iubeau Limba, Neamul, părintelui Ion pentru frumoasa slujire în limba strămoșilor și românilor din Roșa, fiindcă își păstrează Limba Mamei, credința strămoșească ortodoxă, sensibilizând că Zorile Bucovinei a fost și este alături de românii din Roșa și nu numai, scrie de zeci de ani despre problemele și durerilor lor. Cine nu cunoaște trecutul nu are nici viitor, au conștientizat vicepreședinta Societății ”Golgota” Maria Toacă și jurnalistul Vasile Carlașciuc, Elena Nandriș. președinta Societății ”Gr. Nandriș” din Mahala, sat martirizat, a evocat tragediile prin care au trecut românii ”eliberați” de Țară, iar Vasile Bâcu, președintele Societății ”M. Eminescu”, redactor-șef al Gazetei de Herța, a dat citirii unei poezii din propria creație dedicată martirilor.
Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți