La Cernăuți, uniți sub sceptrul genialului compozitor Ciprian Porumbescu, cu distinsa dnă, prof. dr. Stanca Scholz-Cionca din București, spre regret, nu așa cum și-a dorit Eminescu - pentru totdeauna

La Cernăuți, uniți sub sceptrul genialului compozitor Ciprian Porumbescu, cu distinsa dnă, prof. dr. Stanca Scholz-Cionca din București, spre regret, nu așa cum și-a dorit Eminescu - pentru totdeauna

În contextul instituirii în 2023 de către Parlamentul României a Anului cultural Ciprian Porumbescu și Dimitrie Cantemir, auspicii sub care se organizează evenimente cultural de anvergură, dedicate genialilor somități ale culturii române, continuând misiunea de a susține valorile, de a contribui la păstrarea moștenirii culturale și spirituale naționale, .sub înaltul patronaj al Consulatului General al României la Cernăuți, prin osârdia consulului general Irina-Loredana Stănculescu, cu participarea mediul asociativ românesc din ținut, a presei, la sediul misiunii diplomatice române a avut loc lansarea volumului ”Ciprian Porumbescu – Jurnal 1879”. Cernăuți-Stupca, Editura Corint, 2023, București, traducere din limba germană, studiu introductiv și note de prof. dr.Stanca Scholz-Cionca, descendentă a familiei Porumbescu, ”Boianul meu cu inimă română” de Maria Toacă, a fost lansat SD ”Cred în fericire” a dăruitei cu talent haric interprete Carolina Jitaru, având sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de pretutindeni, eveniment de anvergură derulat sub sceptrul celebrului compozitor român Ciprian Porumbescu.

Cu studii superioare la Cluj, București și München, doctorat susținut în 1990 și habilitare în 1996 la Limba și Literatura Japoneză, ambele la Universitatea din München,  profesor de Studii Japoneze la Berlin, Oslo și Trier, a publicat monografii, articole despre cultura, literatura și teatrul japonez, traduceri, ediții de carte, dna Stanca Scholz-Cionca, strănepoată a genialului compozitor, cea care s-a îngrijit de traducerea Jurnalului din limba germană, a ținut să specifice că Ciprian Porumbescu e cunoscut și apreciat de o lume întreagă, dezvăluind enigma acelor lucruri intime, mai puțin cunoscute, dar și perseverența, tenacitatea tânărului artist, viața studențească și creația căruia a fost marcată de Cernăuțiul lui drag. Venit de pe plaiurile Stupcei, devenit președinte al primei asociații a studenților români, apoi secretar de externe al celei de a doua, dar și membru în alte societăți și grupări, Ciprian Porumbescu e mereu în centrul activităților tineretului studios, participând activ în viața muzicală a orașului care îl fascinează, îi dă aripi de zbor spre a crea capodopere, spre celebritate.

Jurnalul din 1879  publicat într-o traducere adecvată la 170 de ani de la nașterea compozitorului și la 140 de la moartea sa, este cel mai vechi dintre caietele de însemnări diurne ale lui Ciprian Porumbescu, care s-a păstrat integral, o carte despre candoarea și fragilitatea artei, dar și a vieții artistului, despre bucurii și regrete, constituie o biografie de excepție a compozitorului, dar și un document fascinant de studiu. În venele Jurnalului pulsează Cernăuțiul cu evenimentele lui publice și private, impresii fascinante trăite de compozitor, implicat în mișcările studențești și în viața muzicală a orașului, pe care le animă cu prezența, energia sa creatoare, productivitatea și puterea lui de seducție. Temperament vioi, neastâmpărat, și totodată contemplativ, Ciprian Porumbescu, după cum sesizează autoarea, impresionează cu optimismul lui tonic, care ascunde însă neliniști adânci. Însemnările începute de tânăr pe un ton vesel devin pe parcurs, împotriva intenției autorului, profund dramatice, sfâșietor al unei existențe fragile amenințate de boala care în curând îi va curma viața, marchează etape ale neliniștii care se insinuează în diurn și răbufnește în subconștient”.

Publicista Maria Toacă s-a referit succint la cartea ”Boianul meu cu inimă română”, apărută sub auspiciile Societății ”Golgota”, menționând că nu e o istorie a Boianului, ci oglindirea unor evenimente, evocări ale unor personalități ale comunei, precum marii patrioți Vasile și Eleonora Bizovi, Vasile Botă, care au contribuit la înălțarea bustul scriitorului şi preotului Iraclie Porumbescu, tatăl ilustrului compozitor Ciprian Porumbescu, pe moşia cronicarului Ion Neculce, în curtea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”,  ctitoria vornicului.

Fericirea visată a apărut în chipul îndrăgitei interprete, Carolina Jitaru, care a menționat munca depusă la realizarea SD ”Cred în fericire”, ne-a cântat, cu vocea-i măiastră, ”Glossa” lui Eminescu, amintindu-ne că ”Vreme trece, vreme vine”,  ”Ce e val ca valul trece”, nimic nu e veșnic, statornic.

Ca o chemare la neuitare, un îndemn la păstrarea și perpetuarea valorilor naționale, a Limbii Române în școli, a răsunat ”Balada” lui Ciprian Porumbescu, revărsată  duios și dulce pe strune de vioară de Artistul Emerit Nicolae Hacman.

A fost o zi deosebită, cu amintiri memorabile, mărturii și confesiuni, despre unica iubire a compozitorului – arta, la care s-au referit atât autoarea, cât și românii prezenți la această sărbătoare a sufletului românesc – dna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, istoricul Dragoș Olaru, poeții Vasile Bâcu, președintele Societății ”M. Eminescu”, redactorul-șef al ”Gazetei de Herța”, și vicepreședintele Nicolae Șapcă, redactorul-șef al ”Monitorului Bucovinean”, Iurie Levcic, președintele Centrului Cultural Român, directorul Școlii populare de Artă Cernăuți ”Ciprian Porumbescu”, prezent în corpore cu prof. Natalia Demciucena, jurnalista Felicia Toma, administratoarea site-ului Zorile Bucovinei, Aurica Bojescu, secretara Asociației Uniunea Interregională a românilor din Ucraina, Lilia Govornean, președintele Asociației Cadrelor didactice de etnie română din Ucraina, Angela Botă, directoarea Liceului nr.1 din Boian, Vitalie Zâgrea, jurnalist BucPress, Ana Cristina Tărâțeanu- Mihăiesi, președinta Fundației Culturale de Binefacere ”Casa Limbii Române”, Elena Vântu-Tărâțeanu, directoarea Muzeului ”Mihai Eminescu”, jurnalistul Vasile Carlașciuc, Nicolae Bodnariuc, directorul Liceului din Oprișeni, interpretul Gheorghe Posteucă, Cristina Paladean, șefa Catedrei de Română a Universității din Cernăuți, etc., reușita manifestării fiind menționată de dl ministru plenipotențiar Dan-Nicolae Constantin, care a adresat felicitări autoarelor și mulțumiri comunității românești pentru păstrarea și perpetuarea românismului.

”Ne-a unit Ciprian Porumbescu”, au concis într-un gând dnele Stanca Scholz-Cionca și Irina-Loredana Stănculescu, cărora le datorăm această adevărată sărbătoare a sufletului românesc. Ce păcat că doar pentru o zi, nu așa cum și-a dorit Eminescu – pentru totdeauna – ”Unirea românilor e visul meu de fier”.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți