
Venim la Eminescu – altarul Limbii Române
Limba română trebuie prețuită, ea e ca o duminică! Datorită limbii suntem un neam
Limba română trebuie prețuită deoarece ea este una dintre cele mai frumoase limbi. Finețea sufletului românului – Limba Română, a cântat-o mulți poeți și scriitori români. Ei au avut în suflet iubirea față de limbă, pe care trebuie s-o aibă fiecare român. Nichita Stănescu, unul dintre scriitorii îndrăgostiți de limba română, a menționat: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Pentru mine iarba se numește iarbă, pentru mine arborele se numește arbore, malul se numește mal, iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă!..”.
Aceste cuvinte ne demonstrează divinul sufletului fiecărui român în parte. O mare dragoste, respect față de limba română, deoarece fără ea suntem nimeni.
Nu putem spune că cineva nu-și iubește limba. Ea e rădăcina neamului, de aceea fiecare își iubește limba maternă în felul său.
Pe data de 31 august limba română a fost sărbătorită în toată România, însă și în afara ei, deoarece românul adevărat, unde s-ar afla, simte iubirea ce-l leagă din leagăn de această sfântă icoană. Ea este mama noastră, pe care fiecare e dator s-o păstreze. Istoria ne arată detaliat cum românii s-au luptat pentru limbă, au suferit, însă au învins toate dificultățile, fiindcă limba e în sufletul nostru și nimeni nu poate să ne lipsească de ea.
Existența noastră fără grai ar fi imposibilă. Datorită limbii suntem un neam. Este o bogăție nematerială ci spirituală. O floare care răsare pe parcursul timpului, care nu se ofelește niciodată. Românul vorbește, gândește și se roagă tot în limba lui maternă unde s-ar afla. Toată viața noastră depinde de grai, de existența lui în destinul nostru.
Limba e un talisman puternic care stăpânește peste tot, iar noi trebuie să o ascultăm nu cu urechile, ci cu sufletul. Ea este o ramură care se întinde peste tot, intră prin venele fiecăruia și formează frumosul. De aceea fiecare dintre noi trebuie să păstreze cu sfințenie cea mai frumoasă bogăție a sufletului – Limba Maternă, Limba Strămoșilor, Limba Română.
Dragi români, prețuiți și învățați în Limba Maternă, dacă doriți să aveți viitor!
Cătălin Șcerbaniuc, student în anul IV la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți