Biblioteca mea s-a îmbogățit cu o nouă carte - „Martirii. M-am identificat cu un pelerin pe drumul sufletului românesc”

11 iunie 2023 р. | Categorie: Cultură

Biblioteca mea s-a îmbogățit cu o nouă carte - „Martirii. M-am identificat cu un pelerin pe drumul sufletului românesc”

Ce-i drept ajunsă cu întârziere, dar vorba românului, mai bine mai târziu, decât niciodată,  iată că zilele acestea o nouă carte am primit în dar.

Spun că a ajuns târziu, căci a văzut lumina tiparului în anul trecut. Nu e vina nimănui, că am primit-o târziu, așa s-a întâmplat.

E vorba despre cartea, de care s-a scris și vorbit deja, dar ca publicistă aș vrea să spun și eu câteva cuvinte despre autoare și carte. E vorba de „Martirii. M-am identificat cu un pelerin pe drumul sufletului românesc” al ziaristei Felicia Nichita-Toma din Cernăuți.

În PREFAȚĂ, d-na Felicia vorbește cu mult drag de baștina sa, Voloca, de neuitații ani ai copilăriei, de mama, de satul natal. Lucru firesc, pentru fiecare dintre noi, baștina, părinții, locurile natale, indiferent unde ne-am afla reprezintă ceva scump și drag.

Urmează unul dintre cele mai dureroase capitole din istoria neamului nostru, care se pare că în toate perioadele vieții a avut mult de suferit. Capitolul MARTIRII, ne aduce un grupaj de istorii, care dintre care mai dureroase și mai teribile, săvârșite de călăii fostului regim de tristă amintre, în anii prigoanei comuniste, a deportărilor. Mai întâi autoarea se referă la rudele ei, la bunicul după tată, Nicolae Nichita, căruia de fapt i-a dedicat cartea, la alți săteni, dar și la zeci de bucovineni, care au avut enorm de suferit în acei ani.

I-am găsit printre alții pe consăteanul meu, fost deportat și reabilitat, savantul Ilie Popescu, președintele Societăți regionale „Golgota”, despre care am publicat și eu o carte, dar și sora lui Aurora, ajunsă acum la venerabila vârstă de 92 de ani, și careia împreună cu dl Ilie Popescu, i-am scos și o broșură despre drumurile, suferințele și amintirile dureroase  în deportările staliniste prin care i-a fost dat să treacă cu familia sa.

Sunt dureroase aceste mărturii, pe care le citești vrând nevrând cu lacrimi în ochi.

Urmează apoi alte capitole despre Bucovina și Moldova lui Ștefan cel Mare, despre mari personalități (o parte dintre ei) care, întru-n fel sau altul și-au adus sau aduc contribuția lor la menținerea flăcării nestinse a românismului pe aceste plaiuri mioritice.

Problema limbii române, a bisericilor noastre, care acum au de suferit, a trecut-o la capitolul TU, IARTĂ-NE, LIMBĂ ROMÂNĂ. Trist și dureros.

VIN CU DOR DIN BUCOVINA, la un alt capitol, Maria Iliuț, cea despre care am scris de asemenea o carte, Victoria Costinean de la Ropcea cu binecunoscutul ei „Izvoraș”, soții Maria Morar și Ion Matvievici, Ilie Caraș, Grigore Gherman, corul Societății  MIHAI EMINESCU „Dragoș Vodă”, ansamblul de dansuri „Mugurel” de la Pătrăuții de Jos, despre care de asemenea am scos de sub tipar o carte. Mai sunt și alții despre care cititorii vor putea citi, răsfoind paginle  cărții date.

În capitolele  URME ROMÂNEȘTI LA CERNĂUȚI și UNIREA NE-A FOST CEL MAI SFÂNT IDEAL, avem descrise o serie de evenimente importante din vața spirituală a românilor nordbucovineni, la care autoarea de rând cu alți intelectuali din ținut a fost prezentă și a descris impresiile și evenimentele la care a participat. Am găsit aici și problema restaurării casei-muzeu „Mihai Eminescu” de la Crasna, pomenirea și omagierea lui Iancu Flondor la Storojineț, dar și alte mărturii și doleanțe ce trebuie și merită să fie cunoscute de toți.

În următorul capitol, PELERIN PE DRUMUL SUFLETULUI ROMÂNESC, d-na Felicia ne vorbește despre unele popasuri istorice  și de neuitat la Putna, Voroneț, Leorda, Alba Iulia...

Nu uită nici despre școală în capitolul  ȘCOALA ÎNSEAMNĂ IUBIRE, în care ne vorbește cel mai mult despre Voloca ei natală.

Încheie seria de capitole cel intitulat PENTRU NOI, ROMÂNII ÎNSTRĂINAȚI, ORICUM SOARELE RĂSARE DE LA BUCUREȘTI.

Vom putea găsi aici și citi despre Ziua Națională a României, avem materiale despre vizitele ambasadorilor, dlui Secretat de Stat Gheorghe Cârciu, activitatea Consulatului General al României la Cernăuți etc.

La fine ziarista Maria Toacă și profesorul Emerit al Ucrainei, consăteanul d-nei Felicia, dl Nicolae Mintencu vor vorbi frumos despre autoare și munca depusă de ea atât la apariția cărții de față, cât și ca ziaristă la „Zorile Bucovinei”, care acum apare online.

O serie de fotografii întregesc cartea voluminoasă apărută pe circa 680 de pagini, unele alb-negru, altele în culori, de la diferite evenimente și cu persoane diferite.

Cartea de față a văzut lumina tiparului la editura Druk Art din Cernăuți și a apărut cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

O felicităm pe doamna Felicia Nichita-Toma pentru munca și efortul depus, pentru ambiție, energie și dorința de a face ceva pentru neamul nostru. Succese pe viitor și pană inspirată în continuare.

Eleonora Schipor