La mulţi ani, scumpă baştină- Marele Boian, la împlinirea a 500 de ani de istorie românească! Legenda Boianului

La mulţi ani,  scumpă baştină- Marele Boian, la împlinirea a 500 de ani de istorie românească! Legenda Boianului

Atestat în documentele moldoveneşti încă pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, astăzi, 4 ianuarie 2023, satul medieval Marele Boian  îşi sărbătoreşte jubileul de 500 de ani.

Satul Boian, format, conform legendei, din poiana Boiana ce pe parcursul secolelor s-a extins, îşi deapănă legenda, firul istoriei, după cum scrie autorul Monografiei Boianul, Învăţătorul Emerit Vasile Bizovi, într-un ţinut de margine de Ţară, după descălecatul lui Dragoş şi Bogdan, numit Ţara Moldovei, de la acel vestit Păduraru, care trăia într-o poiană de pe malul stâng al Prutului.

Cică demult, tare demult, acolo unde se resfiră pe văi şi pe culmi domoale, în stânga Prutului, satul de azi, să fi fost falnici  codrii de aramă, al căror şiraguri să se fi împletit în cununa pădurilor de fagi de la poalele Carpaţilor străbuni. Şi cică într-o poiană minunată ar fi trăit un om căruia îi zicea Păduraru. Şi acesta ar fi fost un bărbat voinic, spătos, cu gâtul scurt, cu braţele vânjoase, cu ochii mari, albaştri şi trişti, cu cătătura aspră. Ar fi purtat barbă şi plete şi ar fi fost un om de la care, de tăcut ce era, acei ce veneau cu treburi de neguţătorie şi acei din megieşie scoteau vorbele cu cârligul.

Harnic şi osârduitor, Păduraru, tot lăzuind pădurea şi tot lărgind poiana unde-şi avea sălaşul, creştea cirezi de boi. Şi boi ca ai lui, scurţi în picioare, cu coarnele învârtite şi cu grumajii încordaţi, de parcă erau născuţi ca să poarte jugul, nu se găseau pe atunci nici în săliștile de pe Nistru, aici în cătunele de la izvoarele Siretului şi nici în aşezările omeneşti ce se înfiripau sus, de-a lungul Prutului, în mica ţară a Şipeniţului şi tocmai de aceea i-ar fi mers Pădurarului vestea peste cine ştie hotare… Şi ar fi început să vină la el neguţători din toate părţile, dinspre răsărit şi asfinţit, dinspre hanatul tătarilor şi dinspre vechea ţară a Poloniei, ca să vadă boii, să se tocmească, să facă târgul…

Cu trecerea timpului, când faima Pădurarului s-a lăţit şi mai departe până la Dunăre şi până la trecătorile munţilor dinspre Ardeal,cei întrebaţi de unde cumpără boii spuneau scurt: -din Poiana. Sau: din Boian, de la Păduraru cel cu boi…

Astfel Poiana, Boiana, s-a tot extins peste ani şi secole,transformându-se, în epoca medievală, în Marele Boian, localitatea aparţinând proprietarilor Tabuci, boierilor Stârcea, vornicului Ion Neculce, transformându-se într-un frumos centru cultural şi economic, care astăzi îşi începe sărbătorile jubiliare, care, după cum a menţionat primarul Aurel Babii, se vor desfăşura pe parcursul întregului an, printr-o suită de manifestări dedicate trecutului glorios al Boianului şi prezentului modern, cu aspiraţii la pace în Ucraina.

Se spune că satul îl fac oamenii, hărnicia şi priceperea lor. Satul meu natal, Boian, a avut noroc de oameni de seamă, oameni care au pus suflet în tot ceea ce au făcut pentru sat, pentru urmaşi, precum profesorii Vasile şi Eleonora Bizovi, pictorul Ion Sfeclă, Vasile Botă, preotul Boris Ţapu, de primari gospodari, buni administratori, precum Ion Jalbă, Gheorghe Demenciuc. Iar actualul Aurel Babii, în pofida faptului că e tânăr, e unul dintre cei mai buni şi harnici, pricepuţi şi descurcăreţi gospodari ai satului, e cel mai stimat şi apreciat primar al Boianului. Sunt convins că şi manifestările dedicate jubileului de 500 de ani le va organiza cu suflet şi dăruire precum o face de fiecare dată.

La mulţi ani prosperi, scumpă vatră!

Nicolae Toma, Cetăţean de Onoare al Boianului

.