“O ploaie de vise-ntre cer şi pământ”- la sediul Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi a lăcrimat cu amintiri din cerul spiritualităţii româneşti la comemorarea a 5 ani de la trecerea la cele veşnice a scriitorului Dumitru Covalciuc şi un an de la moartea distinsei profesoare universitare Lora Bostan

“O ploaie de vise-ntre cer şi pământ”- la sediul Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi a lăcrimat cu amintiri din cerul spiritualităţii româneşti la comemorarea a 5 ani de la trecerea la cele veşnice a scriitorului Dumitru Covalciuc şi un an de la moartea distinsei profesoare universitare Lora Bostan

“O ploaie de vise-ntre cer şi pământ”- la sediul Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi a lăcrimat cu amintiri din cerul spiritualităţii româneşti la comemorarea a 5 ani de la trecerea la cele veşnice a scriitorului, istoricului, colegului nostru, ziaristul Dumitru Covalciuc, preşedintele Societăţii „Arboroasa”, şi un an de la moartea distinsei profesoare universitare Lora Bostan, soţia regretatului scriitor, academician, Grigore Bostan, titularul Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii de Stat din Cernăuţi, manifestare desfăşurată graţie preşedintelui Societăţii „M. Eminescu”, Vasile Bâcu, cu sprijinul vicepreşedinţilor Nicolae Şapcă şi Gheorghe Ungureanu.

Spre regret, în ultimul timp, parcă au uitat toţi de ei. Or, astfel e legea vieţii: cât eşti în activitate, cât se mai pot folosi de beneficiul tău, oamenii te au în seamă, apoi te uită sau se fac a nu te observa. Cinste respectivei echipe, discipolilor care nu-şi uită îndrumătorii.

Astfel, la sediul Societăţii „M. Eminescu” a plouat cu amintiri frumoase, caierul amintirilor depănându-l colegi, foşti studenţi, prieteni, manifestarea avându-l ca moderator pe preşedintele Vasile Bâcu, discipolul distinsului cuplu Lora şi Grigore Bostan, colegul şi consăteanul scriitorului Dumitru Covalciuc, care împreună cu alt consătean, directorul Şcolii din Oprişeni, Nicolae Bodnariuc fac tot posibilul ca Dumitru Covalciuc să trăiască prin ceea ce a creat, prin moştenirea cea mai de preţ pe care a lăsat-o satului natal - cele 2 monografii ale s. Oprişeni, i-au mulţumit dl Ioan Iţco, fondatorul şi editorul revistei „Dulce Bucovina” graţie căruia scriitorul Dumitru Covalciuc are un bust la baştină, dar şi sculptorului Cristian Botă. Cei doi fii ai s. Oprişeni au evocat personalitatea distinsului lor consătean, amintind şi de Fondul „Dumitru Covalciuc”, creat în Cadrul Muzeului „Maximilian Hacman”, unde vor fi depuse spre păstrare obiecte personale, fotografii dar şi manuscrise, caiete de poezii, scrise în timpul studenţiei, astfel consătenii relevând şi talentul poetic al scriitorului, rugămintea testamentară ca aceste poezii să le citească şi să le cunoască un public cât mai numeros, ca „neamul, românii să se unească pe veci”, „limba română să se dezvolte”, iar „fiecare român să aibă curajul să-şi apere drepturile”, ca „Deşteaptă-te, române” şi „Hora Unirii”,versuri Vasile Alecsandri, să rămână pe veci imnul românilor pe acest meleag stefanian.

Părintele Pavel Paulencu a oficiat o slujbă de pomenire, „o rugăciune pentru odihna sufletelor distinselor personalităţi”, steaua cărora continuă să lumineze pe bolta spiritualităţii româneşti din Bucovina istorică, preacucernicul părinte amintind cu recunoştinţă şi de aportul lui Dumitru Covalciuc la construcţia Bisericii din Pasat, Ţinutul Herţa, înălţată cu sprijinul Guvernului României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni - „a scris istoricul sfântului locaş de închinare, încât toţi cei ce au citit n-au putut să nu  verse  lacrimi, astfel România a finanţat finalizarea lucrărilor de construcţie - aproape 17 mii de euro, în 2003 erau bani mari”.

Cu aleasă pietate,  amintiri frumoase poartă în tainiţele sufletului lectorul universitar Diana Chibac pentru care dna Lora Bostan a fost un model în toate, lăsând o frumoasă şi luminoasă urmă în inimile discipolilor. Leon Nimigean, coleg de clasă cu Dumitru Covalciuc  a evocat perioada de surghiun a distinsului său consătean. Dl prof.Ilie Popescu a relevat perioada când l-a cunoscut pe Dumitru Covalciuc ca lector la Catedra de limbii străine (franceză), referindu-se şi la editarea revistei „Mioriţa”, „Ţara Fagilor”, specificând că dragostea de neam fără fapte concrete este moartă. Publicistele Maria Toacă, Felicia Toma, au reanimat momente şi amintiri frumoase din ultimele luni şi zile din viaţa colegului, ziaristului Dumitru Covalciuc, exprimându-şi regretul că nu mai apare almanahul „Ţara Fagilor” în care distinsul  dispărut şi-a zidit sufletul, ultima dezvăluind o lacrimă de recunoştinţă şi pentru distinsul cuplu, erudiţii săi dascăli, prof. universitari Lora şi Grigore Bostan. Despre meritele, importanţa, personalitatea tatălui său a vorbit fiul Ciprian Covalciuc. Publicistul Nicolae Şapcă, redactorul-şef al ziarului „Monitorul bucovinean”, a menţionat fructuoasa colaborare editorială înfiripată cu ani în urmă cu Dumitru Covalciuc – peste 70 de titluri de carte, plachete, calendarul bisericesc etc., opinând pentru editarea operelor complete ale scriitorului. Natalia Proţiuc a dat glas unui cântec despre valorile umane. Amintiri frumoase au avut colegul Ilie Tomiuc, pedagogul Octavian Voronca, prof. Constantin Aodaiţă, poeta Elisaveta Sileţchi din Mahala, prof. Ion Găină din Horecea, profesoara de română Elena Purici, venind cu o declaraţie mărturisitoare că „Societatea „Arboroasa”, preşedinte Dumitru Covalciuc, „a prins viaţă la noi în casă”.

Dumitru Covalciuc, după cum a sensibilizat Vasile Bâcu, redactorul-şef al ziarului „Gazeta de Herţa”, a fost un mare patriot român, şi-a iubit neamul cu sufletul, a dorit să moară pe pământ românesc şi visul i s-a împlinit, deşi n-a ajuns să vadă şi unirea tuturor românilor, aşa cum şi-a dorit.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuţi

Foto: Zorile Bucovinei, Nicolae Hauca