28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Uniţi în crez şi aspiraţii în jurul Consulului General al României, românii din Cernăuţi au marcat ZIUA LIMBII ROMÂNE – „un răsărit”, „a soarelui lumină”, „un rug aprins ce nu se poate stinge”

1 septembrie 2022 р. | Categorie: Noutăţi

Uniţi în crez şi aspiraţii în jurul Consulului General al României, românii din Cernăuţi au marcat ZIUA LIMBII ROMÂNE – „un răsărit”, „a soarelui lumină”, „un rug aprins ce nu se poate stinge”

Dacă cu 3 ani în urmă afirmam că nu ne-a unit nici pandemia, nici Eminescu, pentru prima dată în decursul a zeci de ani, membri ai comunităţii româneşti din Cernăuţi, din nordul istoric al Bucovinei, mai bine zis, din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, uniţi în crez şi aspiraţii în jurul dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, întregii echipe diplomatice – ministrul plenipotenţiar Nicolae-Dan Constantin, referentul principal relații consulare Florin Stan cu soţia, prof. Viorica, maica Gabriela Platon, stareţa Voievodalei Mănăstiri Voroneţ, care la orice manifestare e alături de românii din Bucovina istorică nu doar cu sufletul şi inima, ci şi cu prezenţa, cu un dar bogat de carte românească, cu o rugăciune, un cuvânt duhovnicesc, deputatul în parlamentul României, circumscripţia electorală Suceava, Lucian-Florin Puşcaşu, însoţit de Robert Gazda, alături de Societatea „M. Eminescu” din Cernăuţi, sub egida căreia s-a desfăşurat manifestarea, preşedinte Vasile Bâcu, de poeţi şi artişti de valoare din dulcea Bucovină, de lideri ai societăţilor naţional-culturale, jurnalişti, profesori, lectori ai Catedrei de Română a Universităţii din Cernăuţi, fascinaţi de vocile maestre ale patrioţilor români din Corul regional  „Dragoş Vodă”, dirijaţi de maestrul Dumitru Caulea,  toţi uniţi, precum şi-a dorit şi Poetul, am venit cu florile recunoştinţei la „marele copac din care toți ne tragem”- EMINESCU, să sorbim vigoare şi iubire...pentru LIMBA noastră cea ROMÂNĂ, ne-am închinat la Luceafărul poeziei româneşti - Mihai Eminescu, în suflete cu „rugul aprins ce nu se poate stinge”, am sărbătorit  „floarea sufletului etnic al românimii”- Limba Română -  cea de-a 30-a ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română” desfăcându-şi suavele petale cu lansări de carte, cu poezie şi muzică de valoare la sediul Palatului Naţional al Românilor, locul cel mai drag al nostru de când Excelenţa Sa, ajutată de omul de afaceri, prof. Virgil Profeanu, şi-a pus suflet în renovarea şi amenajarea lui.

„Pentru ea la Putna clopot bate”, această iubire pentru graiul strămoşesc a bătut în fiecare inimă de român prezent în această sală frumoasă la sediul Societăţii „M. Eminescu”, în unison cu imnul limbii Române înălţându-se spre sferele divinului sfântului nostru grai cu vocea măiastră a artistului Dumitru Caulea, „Duminica” sufletului românesc, după cum a numit Nichita Stănescu limba română, a continuat la Cernăuţi cu mesajele emoţionante de apreciere pentru păstrarea limbii române, a identităţii naţionale, ale diplomaţilor români - Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, ministrul plenipotenţiar Nicolae-Dan Constantin.

Ca un român care vine cu bucurie la alţi români”, la o sărbătoare a graiului matern care trebuie să ne unească în dragoste și credință, căci, ” când ne închinăm limbii române, ne închinăm lui Dumnezeu", cu bucurie s-a aflat alături de românii din Cernăuţi parlamentarului român Lucian-Florin Pușcașu.

Preşedintele Vasile Bâcu, organizatorul şi moderatorul manifestării, a concretizat că fraţii din Basarabia "primii au adus Limba Română Acasă, la 31 august 1989, la Chișinău", după lungi și nedrepte înstrăinări, adresând sincere mulţumiri ziarului „Zorile Bucovinei” – „pionierul trecerii de la chirilică şi aducerii  la Cernăuţi  a limbii latine”,  ziariştilor "pentru munca eroică depusă la tipărirea ziarului în veşmântul limbii române la Chişinău şi aducerii lui la Cernăuţi”.

Duminica Limbii Române s-a înălţat cu cele mai strălucitoare perle din zestrea neamului, cântecele patriotice ale Corului „Dragoş Vodă”, cu vocile divine ale surorilor Anastasia și Sofia Poclitar din comuna Boian, cu poeţi şi cântăreţi de valoare precum Dumitru Caulea, Carolina Jâtaru,Maria Dovghei, Ansamblul „Fetele din Bucovina”, Gică Puiu, Gheorghe Posteucă, Natalia Proţiuc, fermecătorul duet Dumitru Caulea şi Luminiţa Demianic, poeţii Nicolae Şapcă, Dumitru Zaidel, Eliza Selețchi, Doina Bojescu, Dorin Misichevici, citind din propria creaţie. N-au lipsit nici decanii de vârstă, prof. Ilie Popescu, președintele Societății regionale ”Golgota”, profesorul Octavian Voronca, membru în prezidiul Societăţii „M. Eminescu”.

Prezentă la Cernăuţi, „locul unde întotdeauna e Acasă”, cu o donație bogată de carte din partea Episcopiei Sucevei și Rădăuților - 9 volume cu încărcătură duhovnicească și patriotică, alcătuite de ÎPS Părintele Calinic, precum şi nou volum din bogata colecție de postume ale lui Mircea Motrici – ”La porțile timpului. Dialoguri cu mari duhovnici”. maica stareţă a Mănăstirii Voroneţ, moldoveancă din regat, de 40 de ani stabilită în Bucovina, precum a mărturisit, a evocat şi întâlnirile de mai înainte, când a participat la Duminicile limbii române la Cernăuți împreună cu monahia Elena Simionovici, cu scriitoarea Doina Cernica și artista plastică, regretata Dany Madlen Zărnescu. Dna Maria Toacă, preşedinta Societăţii „Doamnele române”, a prezentat 2 numere  ale revistei   „Cuvinte către tine”, editate la Mănăstirea Putna, dedicate  celor 30 de ani de la canonizarea Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Ziua de miercuri, 31 august, a fost într-adevăr o duminică înălţătoare a sufletului românesc, acordul final al sărbătorii culminând cu rugăciunea ”Tatăl Nostru”, cântată pe melodia lui Ciprian Porumbescu, de stavrofora dr. Gabriela Platon, stareța Sfintei şi Voievodalei Mănăstiri Putna.

Felicia Nichita-Toma, „Zorile Bucovinei”