29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„CARTEA DURERII” – DRAMĂ A ÎNTREGULUI POPOR

23 decembrie 2013 р. | Categorie: Noutăţi

Desfăşurată sub egida Consulatului General al României la Cernăuţi, organizată  de  dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, manifestarea culturală s-a axat în jurul a trei evenimente importante din viaţa şi istoria comunităţii româneşti din Bucovina istorică – lansarea celei de-a doua părţi a volumului „Cartea Durerii”, comemorarea a două personalităţi ilustre bucovinene – Aron Pumnul şi Olga Kobyleanska, vernisarea expoziţiei „Oameni şi locuri din Bucovina”, Excelenţa sa constatând că misiunea diplomatică română, pe care o conduce, rămâne deschisă pentru orice iniţiativă ce vine din partea românilor din ţinut.

Editată în trei limbi – română-ucraineană-engleză  – „Cartea Durerii”,  principalii autori ai căreia sunt Petru Grior, Ştefan Rotaru şi Marius Cazacu, chiar la prima lansare, la Consulatul General al României la Cernăuţi, prin diversitatea comentariilor,  discuţiilor aprinse, a iscat polemici şi ipoteze, dna Eleonora Moldovan sensibilizând că şi prin aceasta autorii şi-au atins scopul propus, iar cei ce o vor citi, vor reuşi să afle unde au murit  şi au fost îngropaţi buneii şi străbuneii pentru a le aprinde o lumânare la căpătâi.

Dezvăluind activitatea  Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale, pe care îl conduce, constituit în anul 2011, Petru Grior s-a referit la cărţile editate – „Lacrima trecutului” (2011), partea I-a,  despre masacrele ce au avut loc la Lunca şi Fântâna Albă în iarna şi primăvara anului 1941; „Martirii satului Mahala” (2011), partea a II-a, ce conţine informaţii privind soarta celor care au supravieţuit masacrului de la Lunca şi au fost întemniţaţi, condamnaţi la moarte de călăii sovietici şi îngropaţi într-o groapă comună în vechiul cimitir militar din Cernăuţi, unde, conform documentelor de arhivă, au fost daţi țărânei  400 de martiri ai neamului; „Mărturii referitoare la Eminescu” (2012) ce conţine documente inedite despre Marele Geniu al literaturii române; „Cartea Durerii”, partea I-a, bilingvă, româno-ucraineană, care a scos din anonimat numele a 50 de martiri, unii dintre ei născuţi pe teritoriul actualei Românii, nimiciţi în lagărele staliniste, lansată la 28 noiembrie 2012, cu ocazia aniversării a 94-a de la Unirea Bucovinei cu România; „Cartea Durerii”, partea a II-a, consacrată Zilei Naţionale a României, celei de-a 95-a aniversări de la Unirea Principatelor, proiectul fiind finanţat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, care include numele a 87 de martiri, născuţi pe teritoriul actual al României, osândiţi în lagărele morţii din Vorkuta, Sverdlovsk, Novosibirsk,  Celiabinsk, Penza, deportaţi în Siberia.

Ştefan Rotaru, preşedintele Fundaţiei „Pro-Rădăuţi”, a făcut o analiză a studiului privind „Cartea Durerii. Martirii României”, arestaţi, condamnaţi şi deportaţi de Direcţia comisariatului poporului pentru securitatea de stat al U.R. S. S. din regiunea Cernăuţi, doar timp de un an, în perioada 14 iulie  1940 – 26 iunie 1941, a unui număr de 141 de persoane, născute în diverse localităţi din România. Iar Marius Cazacu, profesor la Liceul „Petru Rareş” din Suceava, a specificat importanţa cărţii, menită să împiedice aşternerii uitării peste aceste tragice destine,  care e un instrument util comunităţilor din România pentru a-şi identifica martirii. Nicolae Nicolovici, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare  în Rezervă, arhivistul Stepan Karaciko, lectorul universitar Nadia Babyci, s-au referit la importanţa istorică a cărţii, argumentând că apariţia volumului e binevenită pentru ca asemenea momente dramatice să nu se mai repete.

Indiscutabil, „Cartea Durerii” e un studiu preţios pentru istorie. De aceeaşi părere e şi scriitorul Dumitru Covalciuc, exprimându-şi doleanţa că  ar fi mai bine să facem o carte mai voluminoasă, decât să edităm mai multe cărţulii. Poetul Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Reuniunii Scriitorilor Români din regiunea Cernăuţi, şi Nicolae Toma, redactorul-şef al „ZORILOR BUCOVINEI”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, au opinat pentru  scoaterea din anonimat şi a cozilor de topor, ai trădătorilor de neam şi ţară, care i-au năpăstuit pe oamenii nevinovaţi, accentuând, la fel ca şi docentul universitar, dna Lora Bostan, că drama a fost nu doar a familiilor acestor martiri, ci a întregului popor, ca astfel să fie de învăţătură, căci răul ce vine cu tăvălucul acţionează şi distruge, iar oamenii trebuie să-şi cunoască „eroii”.

Evocând aspecte din patrimoniul cultural bucovinean ce ţin de ilustrul pedagog Aron Pumnul, profesorul spiritual al lui Eminescu,  şi de cunoscuta scriitoare Olga Kobyleanska, Elena Vântu-Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, cadrele universitare de la Facultatea de Filologie Nadia Babyci, Lora Bostan, Volodymyr Antofiiciuk şi-au expus părerea că e timpul de a da viaţă casei lui Aron Pumnul prin Muzeul „M. Eminescu”, referindu-se  la cele două personalităţi bucovinene care au avut tangenţe comune  prin creaţie, prin  dragostea  faţă de ţinutul bucovinean.

Pictorul cu rădăcini româneşti, Mihai Alesavetei, „sufletul căruia vorbeşte româneşte” şi care a învăţat româna doar timp de un an, a donat Muzeului „Mihai Eminescu” un portret cu chipul lui Aron Pumnul. Iar Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, a concretizat că, începând cu 10 ianuarie 2014, în cadrul Consulatului General al României la Cernăuţi vor funcţiona cursuri gratuite de studiere a limbii române, menţionând-o cu o Diplomă de Excelenţă pe tânăra şi talentata steluţă în ascensiune, Ana Maria Calancea din Ostriţa Herţei, desemnată cu premiul I la Festivalul Internaţional din Georgia, care a interpretat două cântece.

 Dna Consul General, Eleonora Moldovan a ţinut să specifice că expoziţia "Oameni şi locuri din Bucovina",  vernisată, în incinta Consulatului General al României la Cernăuţi, de Complexul Muzeal "Bucovina" din Suceava, care cuprinde 70 de fotografii ce prezintă bucovineni, locuri pitoreşti, ocupaţii şi meşteşuguri practicate în Bucovina, va fi expusă timp de 3 luni doritorilor de a o viziona.

Diana TOMA

Fotografii de autor