27 ianuarie 2023
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Voievodul Ştefan cel Mare a trăit profunde sentimente de dragoste pentru toate cele trei soţii, dar şi pentru acea enigmatică Maruşca din frageda-i tinereţe, precum şi pentru Maria Rareşoaia, din această aventură amoroasă se născu viitorul domn al Ţării Moldovei Petru Rareş

2 iulie 2022 р. | Categorie: Noutăţi

Voievodul Ştefan cel Mare a trăit profunde sentimente de dragoste pentru toate cele trei soţii, dar şi pentru acea enigmatică Maruşca din frageda-i tinereţe, precum şi pentru Maria Rareşoaia, din această aventură amoroasă se născu viitorul domn al Ţării Moldovei Petru Rareş

Din această privinţă am putea spune că voievodul a avut o viaţă împlinită. pe de altă parte, destinul i-a hărăzit mari dureri şi tristeţi, când au murit, Eudochia de Kiev şi Maria de Mangop, dar şi cei mai mulţi dintre copiii săi. În ultimii ani de viaţă, Ştefan a suferit mult din cauza că prima sa fiică, Elena, căsătorită cu Ivan cel Tânăr, fiul marelui cneaz al Moscovei, zăcea împreună cu fiul ei Dimitrie, nepotul lui Ştefan cel Mare, în închisoare în urma unor intrigi de palat”, mai notează istoricii.,

La 2 iulie se împlinesc 518 ani de la moartea domnului Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), personalitate marcantă a Evului Mediu românesc.

La 20 iunie 1992, a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română: Dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

Cel mai de seamă descendent al descălecătorilor maramureșeni ai Țării Moldovei, intrat în istorie sub numele de Ștefan cel Mare, s-ar fi născut pe la 1434 la Borzești, fiind întâiul fiu al voievodului Bogdan al II-lea (1449-1451) și al soției sale Oltea.

Ștefan al III-lea, supranumitȘtefan cel Mare(n.1433,Borzești - d.2 iulie 1504,Suceava), fiul luiBogdan al II-lea, a fostDomn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fiImperiul Otoman, Regatul Poloniei șiRegatul Ungariei. Biserici și mănăstiri construite în timpul domniei sale sunt astăzi pelista locurilor din patrimoniul mondial.

Detalii curioase din viaţa amoroasă a celui mai mare domnitor modovean!

Femeile au jucat un rol deosebit de important în viaţa personală a voievodului Ştefan cel Mare. Acesta a avut, pe parcursul vieţii, 3 soţii, dar şi relaţii în afara căsătoriei.

Potrivit istoricilor Andrei si Valentina Eşanu, Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare, la urcarea în scaun (12 aprilie 1547), când avea 20-25 de ani, încă nu era căsătorit. Prima femeie care apareîn viaţa tânărului domn a fost o oarecare Maruşca, numele căreia este fixat în Pomelnicul mănăstirii Bistriţa, fără a i se indica titlul de doamnă sau cneaghină, care se atribuia pe atunci soţiilor sau fiicelor domnilor ţării şi ale boierilor mari. Cine a fost această Maruşcă şi ce rol a jucat ea în viaţa marelui voievod, nu se ştie.

Unii cred că Maruşca fugurează doar într-un episod întâmplător al vieţii tânărului voievod, alţii consideră că tânăra i-a lăsat lui Ştefan, fără a ajunge să-i fie doamnă prin cununie şi căsătorie, un urmaş – pe Alexandru, primul fiu al voievodului, pe care marele domn l-a iubit foarte mult, considerându-l a fi cel mai destoinic succesor al său.

Prima  sa soţie şi doamnă a Ţării Moldovei a fost Eudochia de Kiev. Aceasta era sora cneazului sau ţarului Simion Olelcovici de Kiev din Marele Ducat al Lituaniei. A devenit Doamna lui Ştefan, voievodul Moldovei, la 5 iulie 1463,  în faţa înaltelor feţe ale ţării şi ale Curţii Domneşti. Au avut împreună trei copii, însă doi au decedat de tineri. Fiica lor Elena a fost căsătorită cu ţareviciul Ivan Ivanovici al Moldovei a avut o viaţă grea şi un sfârşit tragic... Eudochia a murit doar după patru ani de căsătorie.

Următoarea soţie a lui Ştefan a fost Maria de Mangop (fost oraş din Crimeea), sora principelui Alexandru, conducătorul Mangopului. Ea se trăgea din neamul împăraţilor bizantini, dinastiile Paleologilor şi Comnenilor. Căsătoria lor avusese loc la 14 septembrie 1472, având împreună doi fii gemeni, Ilie şi Bogdan. Ambii au murit la vîrsta fragedă.

În timpul unei campanii de proporţii în Ţara Românească, Ştefan a reuşit nu numai să-l detroneze pe Radu cel Frumos şi să-i golească vistieria ţării, ci şi să le ia în captivitate pe Despina, soţia acestuia, şi pe Maria - Voichiţa, fiica voievodului muntean, pe care le-a adus cu sine la curtea din Suceava. Faţă de aceasta din urmă domnitorul a nutrit sentimentele profunde. După ce Maria de Mangop, la vreo 5 ani de căsătorie a murit, Ştefan se recăsători, contrar tradiţiei creştine ortodoxe, cu tânăra domniţă Maria-Voichiţa, doar după jumătate de an de la stingerea din viaţă a celei de-a doua soţii. Ştefan avea pe atunci 36-37 de ani. Aceasta se dovedi a fi cea din urmă şi cea mai îndelungată căsătorie a voievodului Ţării Moldovei, căci Maria-Volchiţa, fiind cu mult mai tânără, a trecut la cele veşnice peste 7  ani dupa moartea soţului ei. Maria-Volchiţa i-a dăruit lui Ştefan trei copii, dintre care primul, Bogdan-Vlad, s-a nascut la un an după căsătorie, în 1479, dându-i-se numele în amintirea celor doi bunici (Bogdan al II-lea al Moldovei şi Vlad dracul al Ţării Româneşti). E fiul care va moşteni la 1504 scaunul domnesc al lui Ştefan cel Mare. Ceva mai târziu au venit pe lume două domniţe, Ana şi Maria, despre care se cunoaşte puţin.

Istoria a mai consemnat, se pare, încă o aventură amoroasă a lui Ştefan cel Mare, cu soţia unui boier din Hîrlău, Maria, poreclită Rareşoaia, dupa numele soţului ei. Din această se născu viitorul domn al Ţării Moldovei Petru Rareş, fiu nelegitim al lui Ştefan cel Mare.

„Marele voievod a trăit profunde sentimente de dragoste pentru toate cele trei soţii, pentru acea enigmatică Maruşca din frageda-i tinereţe, precum şi pentru Maria Rareşoaia, astfel încât am putea spune că în această privinţă voievodul a avut o viaţă împlinită. pe de altă parte, destinul i-a hărăzit mari dureri şi tristeţi, când au murit, de foame tinere, Eudochia de Kiev şi Maria de Mangop, dar şi cei mai mulţi dintre copiii săi. În ultimii ani de viaţă, Ştefan a suferit mult din cauza că prima sa fiică, Elena, căsătorită cu Ivan cel Tânăr, fiul marelui cneaz al Moscovei, zăcea împreună cu fiul ei Dimitrie, nepotul lui Ştefan cel Mare, în închisoare în urma unor intrigi de palat”, mai notează istoricii.

Adrian Pancu