29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Lansare de carte la Cernăuţi. „Cărţile sunt felul oamenilor de a avea aripi ca îngerii”

24 iunie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

VIAŢA E O CARTE, IAR NOI O FILĂ DIN EA – LA CERNĂUŢI, la Centrul „Eu. Hurmuzachi” s-a redeschis salonul de carte românească

Îmbracă o haină veche, dar cumpără o carte nouă” . Să urmăm învăţăturii  lui Austin Phelps, căci totul trece, se uită, dar cartea rămâne. De altfel, cel mai frumos şi cu folos drum în viaţă e drumul cărţii, afirma un înţelept. Or, “Cărţile sunt felul oamenilor de a avea aripi ca îngerii”, spunea Andrei Pleșu, cărţile sunt o dovadă a zbaterii prin care trecem. LA CERNĂUŢI, cu aripi noi de îngeri, la sediul Asociaţiei Centrul Cultural Român „Eu. Hurmuzachi”, s-a redeschis salonul cu un rod bogat de carte românească – ”Mesaje din trecut” (Istoria ca lumină, speranţă şi leac), a cercetătorului arhivelor Dragoș Olaru, ”La răspântia Boianului” de profesoara Viorica Chibac-Cuciureanu, ”Neamul nostru de martiri”, ”Din toată inima pentru Voroneț”, autoare Maria Toacă, „Forţa destinului sau fereastra prin care priveşti cerul” (Cernăuţi, Editura „Alexandru cel Bun”), de regretatul scriitor Ilie Luceac, în calitate de amfitrion şi moderator al manifestării strălucind prin exigenţa sa scriitorul Ştefan Hostiuc, care a  opinat pentru prezentarea separată a fiecărui volum de carte apărut, „dispunând de sediul renovat al Societăţii „Mihai Eminescu”, de sala „Dumitru Covalciuc” a Centrului Bucovinean al lui Iurie Levcic se pot face lansări de carte importante, ca fiecare volum să fie prezentat aparte”.

Constatăm adesea că timpul zboară, că ne scapă printre degete, că nu ne ajunge pentru câte ne-am propus să realizăm. Vreme de un an, cât am stat închişi în casă în consecinţa pandemiei am avut timp pentru meditaţie, pentru toate. Am încercat fiecare să-l folosim cu pricepere şi folos. Or, ca să rezistăm, pentru a ne realiza aspiraţiile, trebuie  să învăţăm să zburăm în viaţă, înalt, lin și sublim pe aripile visului, peste iluzii, dar şi peste împliniri, să fim conştienţi că totul este relativ, iar visele uneori se împlinesc. Cu eforturi, muncă multă, după cum a mărturisit, şi-a realizat visul ce-l obseda de multă vreme arhivistul Dragoş Olaru, materializându-l într-un impunător volum de carte de  aproape 600 de pagini, apărut într-un tiraj de 500 de exemplare la Editura Druk Art din Cernăuţi cu  sprijinul financiar acordat de Patria noastră istorică: „Şi pandemia a avut o latură bună, am stat mai mult închişi în casă, mi-am revăzut arhiva, multe materiale care au fost, dar şi care încă nu sunt publicate, având posibilitatea să le adun într-un volum, graţie proiectului realizat de Centrul Cultural „Eu. Hurmuzachi” (preşedinte Vasile Tărâţeanu), şi finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, contribuţie la care şi-au adus aportul vicepreşedintele Eugen Patraş şi scriitorul Ştefan Hostiuc, cărora le aduc sincere mulţumiri”.

„Mesaje din trecut” a cercetătorului arhivelor Dragoş Olaru este o adevărată ladă cu zestre a neamului, o carte a trecutului istoric românesc în Bucovina, autorul empatizează cu personalităţile pe care le prezintă, cu acţiuni care au avut loc,  după cum au accentuat prefaţatorul Ştefan Broască, scriitorii Ştefan Hostiuc şi Ilie Zegrea, publicistul și prietenul său ucrainean Serhii Voronțov,  cu care au lucrat împreună la editarea volumului consacrat primarului Traian Popovici.

Structurat în 6 compartimente –  “Sub steaua lui Eminescu”, „Cernăuţii şi personalităţile sale”, „Oaspeţi celebri ai Bucovinei”, „Lada cu zestre”, „Problema evreiască în Bucovina (1941-1944), „Documente herţene”, fiecare însoţit de un titlu sugestiv, volumul include articole, studii ştiinţifice, însemnări de călătorie, schiţe apărute pe parcursul anilor (1982-2020) în presă, culegeri de documente, almanahuri etc. Folosind documente de arhivă, peste 18% din conţinutul cărţii, după cum a  concretizat autorul, oglindeşte istoria culturii şi literaturii române din Bucovina, activitatea unor mari personalităţi culturale ce ţin de istoria oraşului Cernăuţi.

Cartea începe  cu locurile legate de Eminescu la Cernăuţi, Dragoş Olaru fiind acela care a şters praful uitării, descriind greutăţile pe care le-a întâmpinat intelighenția noastră bucovineană în perioada postbelică, anii 80, pentru a  reanima numele personalităţilor tabu  din  nordul Bucovinei - Ernst Rudolf Neubauer, Alexandru Hurmuzachi, Ion Gh. Sbiera, Sextil Puşcariu, Teodor Bălan, Ion Nistor, Mircea Streinul, Traian Chilariu, Isidor Bodea, Ciprian Porumbescu, Grigore Nandriş, Gregor von Rezzori etc.,  concluzionând cu mesajele ce ne transmit înaintaşii noştri: să nu uităm cine suntem, de unde venim şi încotro ţinem calea, ce limbă vorbim, la ce icoane ne închinăm, să nu uităm de mormintele lor, altfel nu mai are nici un sens viaţa noastră pe pământ.

Trezeşte interes capitolul „Oaspeţi celebri ai Bucovinei” ce aminteşte despre vizitarea Cernăuţiului de către criticul literar Titu Maiorescu, aviatorul Aurel Vlaicu, compozitorul George Enescu, cunoscutul poet, cântăreţ şi compozitor rus Aleksandr Vertinski, principesa Elisabeta Wittgenstein, verişoara reginei Maria, etc. În „Lada cu zestre” autorul dezvăluie lucruri mai puţin cunoscute despre sora lui Eminescu Aglaia Drogli, amintind şi de primele turnee teatrale în Cernăuţi ale trupei Fany Tardini, de la reprezentaţiile căreia se împlinesc 130 de ani, despre familia Flondor, despre Societatea Academică „Junimea”, starea mormintelor hurmuzăcheştilor etc. În compartimentul „Problema evreiască în Bucovina” autorul evocă figura emblematică a primarului Cernăuţiului, Traian Popovici, care în toamna anului 1941 a salvat de la deportări aproape 20 000 de evrei. Capitolul „Documente herţene” informează despre apariţia la Herţa, pentru prima dată, a telegrafului, a  micromonografiei „Târgul Herţei” de Nicolae Henri Verona, construcţia, în anii 1798-1808, de către familia Holban, a unei biserici catedrale de zid, cu chilii, documente inedite despre pictorii Artur şi Paul Verona, care au lăsat posterităţii un tezaur valoros de tablouri, dedicate Ţinutului Herţa, informaţii de arhivă referitoare la viaţa şi activitatea românilor din satele Movila, Pilipăuţi, Mamorniţa, Târnauca, Hreaţca, Buda, Mogoşeşti, etc.

Romanul ”La răspântia Boianului” a regretatei profesoare Viorica Chibac-Cuciureanu,  trecută  la cele veşnice, care a văzut lumina tiparului în chirilică, în 1970, la Chişinău, primul roman scris de o româncă din nordul Bucovinei, o carte modestă ca volum, dar foarte importantă pentru scrisul românesc din nordul Bucovinei, nu mai puţin însemnată decât opera scriitoarei Olga Kobyleanska, după cum a specificat Ştefan Hostiuc, reeditată în 2020 în grafie latină - veșmântul limbii române, lansată recent la Boian, contribuţie la care şi-au adus aportul agronomul şi patriotul Vasile Botă, desemnat recent cu înaltul titlu de Cetăţean de Onoare al Boianului,  Doamna Limbii Române Eleonora Bizovi, alţi generoşi boinceni, etc., a fost prezentat de prefaţatoarea volumului, publicista Maria Toacă, care şi-a lansat propriile cărţi „Din toată inima pentru Voroneţ” ,  editată cu contribuţia dnei Elena Nandriş, preşedinta Societății de Cultură ”Grigore Nandriș”, şi cu sprijinul financiar al fiului ei Marian, lansată de Crăciun la Mahala, şi ”Neamul nostru de martiri”, pagini despre tragicul nostru trecut, multe dintre care fiind consacrate românilor din Mahala, dar şi privighetorilor noastre dragi ce ne alină sufletul cu cântece triste de înstrăinare, dar şi lirice: Victoria Costinean ,Elena Nandriş,Elena Calancea, interpretului Gică Puiu, volum editat cu aportul financiar al dl Vasile Rauţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina.

Un mesaj de încurajare autorilor volumelor lansate a adresat dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, care îi sprijină întru totul pe românii din nordul istoric al Bucovinei, cu inima sa generoasă şi cu mâna darnică susţine apariţia cărţii româneşti la Cernăuţi.

A fost prezent printre noi la lansarea de carte şi regretatul scriitor Ilie Luceac prin volumul intitulat metaforic „Forţa destinului sau fereastra prin care priveşti cerul” (Cernăuţi, Editura Alexandru cel Bun, 2020), prezentat de dna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române. Decanul de vârstă, dl pr. Ilie Popescu, preşedintele Societăţii Regionale „Golgota”, referindu-se la cartea-i recent apărută „Omu-i un miracol al miracolelor”şi lansată la începutul acestei săptămâni la sediul Societăţii „M. Eminescu”, le-a obiectat unor lideri că nu este respectat, nefiind invitat la manifestări culturale.

Aşa e viaţa, pe lângă tristeţi şi dureri mai avem şi bucurii. Lansarea de carte la Cernăuţi a culminat cu vocile măiestre ale îndrăgiţilor noştri cântăreţi Victoria Costinean,  Elena Nandriş, Gică Puiu. Veşnic tânărul şi ferice Gheoghe Puiu a devenit şi mai fericit alături de tânăra mereu cu dor de cântec în suflet, Natalia Camelia  (Proţiuc), întinerindu-ne sufletele cu piesa veselă „Mugur-Mugurel”. Impresionantă a fost şi interpretarea la saxofon a două melodii de către talentatul elev al Gimnaziului nr.6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți”, Marius Rauţ.

A fost o adevărată sărbătoare a cărţii, comunicând empatic cu tot ceea ce ne înconjoară, trăind intens clipa şi  păstrând fereastra moştenirii culturale transparentă ca tot ce-i neînţeles să se transforme în înţelesuri. Deci, mereu cu geamurile ferestrei istoriei noastre zbuciumate deschise, ca să putem descoperi  trăirile, n-a lipsit în creaţiile prezentate vibraţie şi suflet românesc.

Felicia NICHITA-TOMA pentru „Zorile Bucovinei”