28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Ziua de 13 iunie este una neagră în istoria neamului românesc

9 iunie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

Din fiecare sat bucovinean au fost ridicați și duși în neagra străinătate zeci de familii. Printre familiile pătrăucenilor ce au fost ridicați în noaptea de 13 iunie se numără și familia Bogdaniuc, originară din satul Cupca, stabilită mai apoi cu traiul în Pătrăuții de Jos. Despre toate acestea a scris în biografia sa regretata profesoară și autoare de cărți Elizaveta Bogdaniuc, care a fost deportată în Kazakhstan împreună cu fratele Constantin (și el fost profesor școlar) și părinții. Au avut fericirea să se întoarcă, acum fiind toți trecuți în eternitate, au fost reabilitați, dar n-au înțeles niciodată de ce au fost duși în neagra străinătate, de unde s-au întors în anul 1946.

În prima sa carte „O viață zbuciumată”  doamna Elizaveta, fostă profesoară la școala medie din satul Cupca, veterană a muncii pedagogice, a scris pe scurt în autobiografia sa, dar are și câteva poezii în care vorbește despre viața zbuciumată de care a avut parte. Cu câțiva ani în urmă la vârsta de 91 de ani a trecut la cele veșnice.

Despre viața și necazurile îndurate în neagra străinătate a scris în broșura sa „Așa mi-a fost destinul”nonogenara Aurora Opaeț, din Pătrăuții de Jos, sora savantului bucovinean Ilie Popescu, care împreună cu numeroasa sa familie de asemenea au gustat din plin amarul deportărilor staliniste. Întorși la baștină și reabilitați, ei sunt unica familie care au mai rămas în viață dintre cei deportați și judecați fără de vină din satul nostru. Pe atunci erau copii, când au gustat din „raiul deportărilor” cu vârf și îndesat. Despre deportări, necazuri, chinuri, calvarul îndurat în Siberia, Kazakhstan, alte părți, va scrie și publica în mai multe cărți savantul Ilie Popescu, președintele Societății regionale GOLGOTA. „Suferințele pătrăucenilor sub regimul totalitar sovietic” este cartea dedictă tuturor pătrăucenilor ce au avut de suferit. „Drumul spre Golgota” (atât prima cât și a doua parte) sunt dedicate familiei sale ce a suferit enorm. Tot domnia sa prin efortul depus a ridicat mai multe cruci comemorative prin satele noastre bucovinene. De asemenea a participat și participă la numeroase conferințe dedicate deportărilor, necazurilor, închisorilor, lipsurilor, prin care a trecut neamul nostru în vremea regimului comunist, ținând în permanență discursuri.

Despre cei deportați copii și maturi a compus și publicat câteva poezii poetul popular și etnograful, profesorul școlar Valeriu Zmoșu în cartea sa „Un sat bucovinean de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Jos”( Mărturii spirituale). „Balada copiilor deportați”, „Fostul deportat”, „Fata deportată”, „Băiatul orfan”, „Durerea foștilor deportați”, „Bătrânii din Pătrăuți”- iată titlurile celor câteva poezii dedicate acestei teme dureroase. De asemenea a publicat și articole despre cei care au avut de suferit, inclusiv și membrii familiei sale.

Personal am scos cu câțiva ani în urmă broșura „Răbdarea-i floare rară” dedicată bunicilor mei din partea mamei Ilie și Iuliana Ștefureac, care au avut de suferit de pe urma regimului de tristă amintire. Bunicul, fostul primar al satului a fost judecat și dus la închisoarea de la Lvov. Le-a fost confiscată averea, au fost hărțuiți în tot felul de călăii fostului regim. De asemenea am publicat și cartea „Fântâna Albă - un ecou al durerii ce dăinuie peste vremuri”, unde am selectat poeziile dedicate acestui trist eveniment din istoria neamului.

Poezii și proză despre cei deportați a publicat și regretatul poet bucovinean, originar din Pătrăuții de Jos, profesorul Grigore Petrescu-Rotaru, care a locuit în satul Stroești din Noua Suliță. Poeziile sale dedicate atât celor deportați, cât și tragediei de la Fântâna Albă au fost incluse în cartea sa „La Vadul Prutului”.

Profesoara pensionară Viorica Pițu de asemenea a publicat câteva poezii dedicate acestor triste evenimente: celor deportați și evenimentelor de la Fântâna Albă, pe care le-a inclus în cărțile sale „Valuri și destine„ și „Plaiul meu”, dar și în câteva ziare.

O serie de gospodari din Pătrăuții de Jos au compus poezii populare, majoritatea fiind foști deportați. Aceste poezii au fost culese, auzite și publicate de poeți, ziariști, folcloriști, profesori școlari, și publicate în diferite culegeri, cărți, broșuri, reviste, ziare...

Poetul popular, octogenarul și folcloristul Dragoș Tochiță din Pătrăuții de Sus a publicat pe parcursul vieții poezii populare, articole publicistice despre suferințele pătrăucenilor de Sus. Majoritatea au fost incluse în cărțile sale „Românii de pe Valea Siretului – jertfe ale stalinismului și participanți la rezistența antisovietică”, O vatră a românismului – Pătrăuții de Sus”, „Pătrăuții de Sus și oamenii săi”( monografie etnografică și folclorică), „Crâmpeie din amintiri din toate perioadele  vieții mele”. Materialele și poeziile sale au fost publicate și într-o serie de ziare românești.

Despre suferințele pătrăucenilor au mai publicat de-a lungul vieții regretații poeți, publiciști, ziariști – Vasile Ilica de la Oradea, originar din Broscăuții Storojinețului, Ion Cozmei,  Dumitru Covalciuc, parțial – Ion Vatamanu, Vasile Levițchi ș.a.

Despre toate aceste cărți, publicații, apariții editoriale, prezentări, evenimente etc. de-a lungul anilor au fost publicate mai întâi materiale prin diferite ziare. Cu părere de rău trei dintre ziarele noastre românești nu mai apar tipărite. Două dintre ele „Zorile Bucovinei” și „Libertatea Cuvântului” apar online. Alte două „Monitorul Bucovinean” și „Gazeta de Herța” le mai avem în abonare și colaborăm cu ele. Le mulțumim la toate redacțiile, dar și tuturor ziariștilor care pe parcursul anilor au publicat pe paginile lor aceste materiale. Continuă să o facă și acum, tipărit și online. Le muțumim frumos și le dorim succese.

Eleonora Schipor, profesoară, vicepreședinta Societății regionale GOLGOTA