Românii din pitoreasca vatră de la poale de Carpaţi, Crasna, r-nul Storojineţ, păstrează cu sacralitate tezaurul popular, moştenit din moşi-strămoşi, ţin mereu aprins rugul frumoaselor tradiţii.
Anume după Invierea Domnului, aici se desfăşoară tradiţionalul Festival „Ieşirea pe plai” - o frumoasă tradiţie, moştenită din moşi strămoşi, numită şi „simbria oilor”, în cadrul căruia are loc renaşterea şi perpetuarea tradiţiilor noastre populare.
Astfel, românii din cele patru cătune din această oază a românismului, orăşelul Crasna – Trăgean, Huta, Putna şi Suseni, ies pe plai la sărbătoare, în căruţe trase de cai, îmbrăcaţi în haine naţionale româneşti, unii cântă, alţii – dansează, iar păstorii, sub acordurile irepetabilei muzici populare, pornesc cu mioarele la păscut, păzite de un câine ciobănesc.
Încinşi în hora mare a datinilor străbune, crăsnenii obişnuiesc să verniseze şi expoziţii de obiecte de uz casnic, cu o vechime de peste 100 de ani - încorturi special amenajate şi înfrumuseţate, expun bucate tradiţionale bucovinene, costume veritabile naţionale, îşi demonstrează măiestria artistică, dansând şi interpretând cântece populare. Bucuroşi pregătesc pentru oaspeţi bucate tradiţionale româneşti – mămăligă, sărmăluţe, plăcinte cu brânză, mălai de porumb, mac râşnit şi unt de casă, iar pentru degustare brânză şi urda de la cele 4 stâne din localitate, servind întotdeauna oaspeţii cu miere, caş şi carne prăjită la grătar.
La această frumoasă şi impresionabilă sărbătoare sunt prezenţi anual şi cei din Igeşti, alături de primarul Anatol Piţu. La expoziţia organizată de aceşti harnici gospodari poţi admira costume şi cămăşi naţionale, broderii, poţi gusta bucate de casă.
Cei care reuşesc să ajungă la acest minunat festival al tradiţiilor populare româneşti au posibilitatea să-şi procure brânză, urdă, să guste delicioase bucate bucovinene-româneşti – mămăligă cu brânză, sărmăluțe, rămânând fascinaţi de frumuseţile peisajelor cu aroma sărbătorii pitorești, respirând cu aroma sărbătorii şi aerul curat din această minunată localitate.
Tradiţional, este aprins şi rugul de pe plai de către vătaful principal, adică conducătorul acestei sărbători, familia căruia se ocupă cu creşterea animalelor încă din moşi-strămoşi. Vatra are aproximativ 10 metri, iar tineretul, îmbrăcat în haine naţionale, dansează hora în jurul ei.
Oaspeţii rămân fascinaţi de splendidele motive româneşti şi energetica benefică a tradiţiilor, păstrate cu sfinţenie la Crasna.
Şi cu toate că ciobanii demult îşi plimbă mioarele pe plai, respectiva sărbătoare folclorică îi uneşte pe bucovineni, pe românii din acest colţ pitoresc de Ţară, îndemnându-i la menţinerea şi perpetuarea obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti, la păstrarea graiului şi costumului popular.
Diana TOMA pentru Zorile Bucovinei