01 iulie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

La Cernăuţi a nins cu flori de dor, pe cărări de veşnicie la Eminescu

15 ianuarie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

La împlinirea a 171 de ani din ziua când steaua nemuririi sale s-a aprins pe  bolta spiritualităţii româneşti, cu gânduri frumoase ne plimbăm dorurile în acest mijloc de Gerar spre cel mai drag şi scump loc din centrul Cernăuţiului, oraşului copilăriei şi adolescenţei sale – monumentul Poetului nepereche Mihai Eminescu.

Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi plimbă sufletul, spunea regina Maria a României, cea care şi-a iubit Ţara până la sacrificiu, precum cel mai mare Poet şi Patriot român, Mihai Eminescu. „Şi ca un înger dintre oameni” s-a aflat în serviciul poporului român întru slujirea Limbii, Culturii, Neamului, pe care le-a sfinţit prin nemurire. Eminescu veghea permanent la acest rai din sufletul său. A trăit o bogată viața religioasă ortodoxă. Bunicul sau a fost cantor bisericesc. Raluca, mama poetului, a avut doi frați călugări, Calinic și Iacint, trei surori călugărițe –  Olimpiada, Sofia, Fevronia, şi Xenia, nepoată după soră. Raluca, mama poetului, cu sufletul spre cele înalte, a cumpărat o bisericuță, chiar pe moșia părintească. Astfel, Poetul a avut, din fragedă copilărie, o biserică a familiei, care mai există. Fiind băiat, Eminescu mergea, pe jos, până la Mânăstirea Agafton, din apropierea Botoșanilor, la mătușile sale măicuțe şi rămânea în vacanță în sacralitatea celor mânăstirești. El şi-a iubit până la sacrificiu Ţara şi Neamul, precum urmează să-şi iubească oricare dintre noi.

Credinţa, Dumnezeu, fiecare trebuie să le aibă în suflet, scria Eminescu. Poetul l-a avut mereu pe Dumnezeu în suflet, credinţa străbună. Mihai Eminescu a scris cea mai frumoasă Rugăciune,  recitată în limba româna de către Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican 

RUGĂCIUNE

.

Noi ce din mila Sfântului

Facem umbrã pãmântului,

Rugãndu-ne’ndurãrilor,

Luceafãrului mãrilor.

Ascultã-a nostre plângeri,

Regina peste îngeri;

Din neguri te aratã,

Luminã dulce, clarã,

O, Maicã Preacuratã

Si pururea Fecioarã,Marie!

Crãiasã alegându-te,

Îngenunchem rugându-te:

Înaltã-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie.

Fii scut de întãrire

Si zid de mântuire.

Privirea-ti adoratã

Asuprã-ne coboarã,

O, Maicã Preacuratã

Si pururea fecioarã, Marie!

.

Cu sufletul luminat de dragoste şi credinţă, Eminescu, Fiul neamului românesc care a născut unitatea limbii, unitatea etnică a poporului român, îşi mărturisea credința ortodoxă, îndemnându-ne să venim la Biserică, Mama spirituală a Neamului Românesc. Or,Eminescu a ales să se nască şi să lupte pentru IDENTITATE, UNIRE anume din sânul ortodoxiei. Şi-a desăvârşit pregătirea intelectuală, sorbind cu nesaţ din perenitatea valorilor creştine, căci Biserica, vorba Poetului, în smerita și jertfelnica ei lucrare liturgică și misionară, este păstrătoare de Neam întru Unire.

***

Ministerul Afacerilor Externe propune marcarea momentului aniversar al culturii române prin oferirea către publicul larg, prin intermediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României din întreaga lume, a unui concert extraordinar al uneia dintre cele mai apreciate orchestre simfonice românești, Orchestra Română de Tineret, anunţă Consulatul General al României la Cernăuţi.

Concertul este dirijat de Cristian Mandeal și are un repertoriu care include piese și compozitori reprezentativi pentru creația muzicală românească precum Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Serenada Română și Dans Țărănesc pentru violoncel și orchestră de Constantin Dimitrescu (solist Ştefan Cazacu), Balada pentru vioară și orchestră de Ciprian Porumbescu (solist Alexandru Tomescu) și Jocuri românești de Sabin Păutza, alături de Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven.

Concertul poate fi vizionat on-line pe pagina Ministerului Afacerilor Extene accesând link-ul http://www.mae.ro/node/54676 sau prin intermediul YouTube în perioada 15 – 17 ianuarie 2021.

“Zorile Bucovinei”