03 iulie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA MULŢI ANI, ÎN LEAGĂNUL MUZICII, ÎNNOBILATĂ DE ACEEAŞI SIMŢIRE ROMÂNEASCĂ!

7 noiembrie 2020 р. | Categorie: Noutăţi

Veselă ca soarele în  primăvară, învăluită în aura modestiei, precum  dascălii ce dăinuiesc în sipetul nostalgic al amintirilor noastre, peste care se aştern superbele primăveri ale copilăriei, cu petalele caietelor deschise, simbol perpetuu al începuturilor sublime, un asemenea îndrumător al tineretului, reper de generozitate şi profesionalism, este viorista Luminiţa DEMIANIC,  profesoară de muzică la şcolile din Voloca şi Crasna. Zâmbitoare şi binevoitoare,  este modelul dascălului adorat  de elevi, pedagogul iubit ce le deschide calea spre fineţea muzicii.

E dascălul care, cu rigoarea, măiestria didactică, corectitudinea, nu numai că-i iniţiază pe elevi în armonia muzicii, ci îi înzestrează cu darul cel mai de preţ – bunătatea, omenia, le înseninează  copilăria cu zâmbetu-i duios şi soarele din priviri. Este un dascăl bun, care ştie să modeleze cu dragoste sufletele copiilor, investind în ei tot ce are mai bun în inima sa generoasă. Iar discipolii o iubesc pentru bunătatea şi grija cu care-i educă, cu care le insuflă dragostea faţă de muzică, de frumos.

Originară din s. Mogoşeşti, Ţinutul Herţei, e descendentă a unei familii de muzicieni – bunelul după mamă, Ioniţă Râşcu, cânta foarte frumos la saxofon, iar unchiu-i Gheorghe Râşcu – la acordeon, activează la Casa de Cultură din Herţa, iar maică-sa a fost directoare la şcoala de Muzică din Mogoşeşti, după absolvirea căreia Luminiţa şi-a continuat studiile la Colegiul de Muzică din Cernăuţi, fiind apoi repartizată la Şcoala de Muzică din Hliboca, apoi la Voloca.
Ca dascăl miruit cu har, îşi împlineşte misiunea cu dragoste, dăruind discipolilor ce are mai scump şi frumos din talentu-i de viorist. Iar rezultatele îi sunt la fel de frumoase şi îmbucurătoare. I-a instruit şi le-a dăruit dragostea faţă de muzică, de cântecul, portul  popular românesc, de tradiţii şi obiceiuri străbune părinţilor, iar acum şi copiilor lor.
Cel mai greu pentru un profesor este  să-i înveţe pe elevi înmulţirea adevărului, iar pentru acel care predă muzica, cel mai dificil este ca această splendoare şi visare să atingă coardele sensibile ale sufletului copilului, ca el să înţeleagă fineţea armoniei ei.
Mă mândresc cu elevii mei. Majoritatea copiilor sunt talentaţi. În munca cu elevii cel mai important e să le găseşti cheiţa sufletului. Deschizi uşa sufletului lor, dar intri pe fereastră, dacă doreşti ca învăţămintele tale să ajungă la inima lor,  mi s-a destăinuit învăţătoarea. Misiunea unui adevărat muzician, precum şi a unui  dascăl de vocaţie e de a altoi dragostea faţă de arta muzicii. Nu orice copil are darul de la Dumnezeu de a înţelege muzica. Sunt copii talentaţi şi mai puţin talentaţi. Nu e deloc uşor pentru un profesor de muzică să transmită farmecul divin al ei ca să ajungă la inima elevilor, să atingi coardele inimii celor ce te ascultă, te iubesc. Învăţ şi eu din nou de la ei să fiu copil, să mă bucur, să fiu veselă, mă străduiesc să-i înţeleg, plâng şi râd împreună cu ei, nu am timp să obosesc, dar nici să îmbătrânesc, mă bucur de viaţă cu ei împreună. Elevii mei sunt foarte talentaţi. Cei mici cântă în Orchestra de instrumente populare a şcolii „Mărţişor”, condusă de Gheorghe Hostiuc, iar cei care au absolvit şcoala muzicală – în Orchestra de instrumente populare „Trandafir”. Sunt îndrăgostită de comuna Voloca – un adevărat leagăn al talentelor. Îmi place foarte mult acest sat cu oameni harnici şi gospodari, iubitori de muzică, de tot ce-i frumos, de tradiţii şi datini, de cântecul, dansul şi portul popular românesc. Şi cu toate că rădăcinile îmi sunt în Mogoşeştii Herţei, pot spune că sufletu-mi este aici, că Voloca m-a înfiat. Sunt fiica adoptivă a acestui frumos şi pitoresc sat de vrednici români, care ştiu rostul la muncă, dar şi la veselie, la păstrarea celor Sfinte ale Neamului”.
Membră a Corului „Dragoş Vodă” din 2010, visătoare şi mereu pe aripa cântecului, viorista Luminiţa Demianic, din 2014 e conducătoarea artistică a Ansamblului etnofolcloric „Fetele din Bucovina”, cu care a participat şi participă la diverse festivaluri, desfăşurate  atât în Ucraina, cât şi în România. Sunt mereu prezente, precum, de altfel, şi maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, la manifestările cu suflu naţional, organizate de „Zorile Bucovinei” şi nu numai.

„Inima-mi bate în unison cu membrele Ansamblului pe care-l conduc,  „Fetele din Bucovina”, care sunt pentru mine fiinţele cele mai scumpe şi iubite, ne leagă o prietenie sinceră, am depus mult suflet şi împreună cu maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, să menţinem  şi să promovăm românismul, mai ales de când dirijor a devenit Dumitru Caulea, care percepe ca nimeni altul armonia muzicii, a făcut aranjamente la multe cântece patriotice şi populare, înălţând măiestria coriştilor la o nouă treaptă. E foarte amabil. Ştie cum să ajungă la sufletul fiecărui membru al corului prin iubire, preţuire, atenţie şi stimă. E un model de a  activa în armonie şi înţelegere.  Energia lui pozitivă ne însufleţeşte, ne face mai pozitivi, mai buni, mai răbdători şi înţelegători. Îl iubim nespus de mult că există în viaţa noastră”, mi-a mărturisit viorista şi profesoara Luminiţa Demianic.

Fire romantică, veselă şi visătoare, mereu pe unda fermecătoare a muzicii, Luminiţa Demianic îşi găseşte alinarea pe aripa cântecului, când clipa tristeţii, cu melancoliile, i-o plânge în toamnă pe strune vioara, iar cea mângâietoare i-o aduce fiul Andrei –  iubirea cea mare şi moştenitorul speranţelor mamei.  Cert, fiul, colegii, membrii corului, se află pe acelaşi taler în oaza familiei, înmiresmându-i cu flori de bucurii icoana sufletului. Acum, când anii îi scutură încă o frunză din pomul vieţii, iar în buchetul jubiliar îşi revarsă aromele cele mai sincere felicitări, venim şi noi, cei de la „Zorile Bucovinei”, înnobilaţi de aceeaşi simţire românească, cu o urare aleasă de mulţi ani prosperi pe tărâmul pedagogiei, cât mai multe clipe înălţătoare spre divinul spiritual al muzicii! Fie ca toamnele purpurii ce te leagănă în braţele anilor să fie cât mai frumoase şi mai rodnice în împlinirile dorite, primăverile vieţii să-ţi cânte simfoniile iubirii pe strune de vioară.  La mulţi ani, în leagănul muzicii!
„Zorile Bucovinei”,

Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi