Nu va mai exista nici un raion cu populație majoritar românească în regiunea Cernăuți

Reforma administrativ-teritorială (etapa/nivelul raion) pare a avea consecințe nefaste pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți …comunitatea maghiară din raionul Beregovo (regiunea Transcarpatia) a reușit, și cu sprijinul diplomatic susținut al Budapestei, să își conserve actualul raion (Beregovo) în care locuiește compact și majoritar. Cu sprijinul diplomatic al Budapestei, maghiarii din raionul Beregovo au reușit “să ocolească” reforma administrativ-teritorială. La fel și etnicii bulgari din raionul Bolgrad (regiunea Odesa), care își conservă, cu sprijinul diplomatic al Sofiei, locuirea compactă în acest raion…Gânduri modeste și triste despre efectele reformei administrativ-teritoriale a Ucrainei (etapa/nivelul raion) asupra comunității etnice românești din regiunea Cernăuți, expuse de un excepţional analitic, dl Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre” din Constanţa.

„Toate comunitățile teritoriale unite (“hromade”) locuite compact de etnicii români din actualele raioane Herța, Noua Suliță, Storojineț și Hliboca ale regiunii Cernăuți vor face parte, cu o singură excepție, din noul raion Cernăuți al regiunii Cernăuți.
Raionul Cernăuți va fi “raionul-mamut” al regiunii, care va comasa peste 700.000 de locuitori din cei cca 1.000.000 de locuitori ai întregii regiuni.
Celelalte două raioane, Vijnița și Nistru, vor fi mult mai modest dimensionate în raport cu viitorul raion Cernăuți.
În raionul Vijnița (aflat în partea de vest a regiunii, în zona de munte), nu vor exista, din câte apreciez în momentul de față (cu datele modeste care se cunosc public din Decizia de astăzi a Radei Supreme a Ucrainei privind “lichidarea și crearea de raioane”), comunități românești importante numeric.
În raionul Nistru (aflat în partea de est a regiunii): va aparține acestui raion singura comunitate teritorială unită (“hromadă”) locuită compact de etnici români, Mămăliga (din actualul raion Noua Suliță, lângă granița Ucrainei cu Republica Moldova). Comunitatea Teritorială Unită Mămăliga este formată din satele / localitățile Mămăliga, Bălcăuți, Dranița, Nesvoia, Stălinești și Podvirna. Este singura comunitate teritorială unită locuită compact de etnici români care va fi alipită altui raion (Nistru) decât cel căruia îi vor aparține tot restul comunităților românești compacte din întreaga regiune Cernăuți.
Este de notat că, recent, conducerea și populația comunității teritoriale Mămăliga au protestat împotriva alipirii comunității la raionul Hotin (în propunerea Guvernului Ucrainei înaintată Radei Supreme, figurau ca propuneri trei raioane: Storojineț, Cernăuți și Hotin; Rada Supremă a adoptat modificări importante în ceea ce privește configurația pe raioane a regiunii Cernăuți, precum schimbarea denumirii a două raioane din trei și, respectiv, a capitalelor/reședințelor acestora; în loc de raionul Storojineț, cu centrul raional la Storojineț – propunerea Guvernului – Rada a adoptat crearea raionului Vijnița, cu centrul raional la Vijnița; în locul raionului Hotin, cu reședința/capitala la Hotin – propunerea Guvernului – Rada a adoptat crearea raionului Nistru, cu centrul raional la Kelmenți). Pentru prevenirea alipirii comunității teritoriale unite Mămăliga la raionul Nistru au fost întreprinse mai multe demersuri, toate fără rezultat.
Este clar că, cel puțin în privința acestei comunități, decizia autorităților (Guvern și Radă) a fost adoptată fără a se ține cont de dorința populației locale.
Primarul localității (Arcadie Șova) și consilierii locali spun că cetățenii comunei sunt legați istoric de celelalte localități din raionul Noua Suliță, iar alipirea comunei la districtul Hotin (n.n. de facto Nistru, după decizia de astăzi a Radei) nu ar aduce decât dezavantaje. Potrivit edilului, locuitorii Comunității Teritorial Unite Mămăliga sunt împotriva prevederilor proiectului cu privire la formarea macroraioanelor, fiindcă în timpul elaborării acestui act nu s-a ținut seama de o serie de factori precum infrastructura rutieră, specificul etnic şi cel geografic. În plus, Arcadie Șova este îngrijorat de faptul că, odată cu alipirea comunei la districtul Hotin (n.n. după decizia Radei, raionul Nistru), cetățenii din cele șase sate nu vor mai putea beneficia de regimul micului trafic de frontieră, iar primăria va pierde oportunitatea de a participa la activităţi din cadrul proiectelor transfrontaliere... În legătură cu această situație, în numele locuitorilor, consilierilor locali și comitetului executiv, Primăria Mămăliga a pregătit o adresare către Rada Supremă”.
Toate aceste adresări, la care se adaugă alte demersuri, au eșuat. Alipirea comunității Mămăliga la micuțul raion estic al regiunii, Nistru, este deja decisă prin hotărârea de astăzi a Radei Supreme.
La 1 ianuarie 2020, populația Comunității Teritoriale Unite Mămăliga era de 12.168 persoane. Două dintre satele acestei Comunități, Mămăliga și Dranița, sunt sate înfloritoare, dezvoltate, cu populație harnică, așezate pe traseul auto Cernăuți-Chișinău și au făcut parte dintr-un puzzle etnic local inseparabil de localitățile învecinate, precum Vancicăuți, Costiceni, Tărăsăuți – sate care deja vor aparține noului raion Cernăuți. Unitatea acestui puzzle, istoric și etnic, este ruptă astfel prin decizia Radei Supreme.
În ceea ce privește raionul-mamut Cernăuți, etnicii români vor fi de cca 25% din populația noului raion (cca 180.000 de locuitori față de cca 700.000 de locuitori).
Notă: Procentele operate aici sunt absolut orientative, atâta vreme cât nu se cunosc încă, oficial, granițele/delimitările punctuale ale noilor raioane stabilite astăzi de Rada Supremă.
În momentul de față, etnicii români reprezintă cel puțin 20% din populația regiunii Cernăuți (potrivit cifrelor oficiale rezultate din ultimul recensământ, există cca 13% etnici români în regiunea Cernăuți și cca 7% etnici “moldoveni”).
În distribuția actuală a celor 11 raioane ale regiunii Cernăuți, etnicii români erau majoritari în patru dintre acestea (Herța, Noua Suliță, Storojineț, Hliboca).
În noua distribuție a raioanelor, etnicii români vor reprezenta cca 25% din puternicul raion Cernăuți, un procent infim din raionul Vijnița și un procent nesemnificativ din raionul Nistru. Nu va mai exista nici un raion cu populația majoritar românească în regiunea Cernăuți.
Cu titlu de comparație, comunitatea maghiară din raionul Beregovo (regiunea Transcarpatia) a reușit, și cu sprijinul diplomatic susținut al Budapestei, să își conserve actualul raion (Beregovo) în care locuiește compact și majoritar. Cu sprijinul diplomatic al Budapestei, maghiarii din raionul Beregovo au reușit “să ocolească” reforma administrativ-teritorială. La fel și etnicii bulgari din raionul Bolgrad (regiunea Odesa), care își conservă, cu sprijinul diplomatic al Sofiei, locuirea compactă în acest raion.
Noua delimitare pe raioane mutilează, de asemenea, distribuția istorică, pe raioane și ținuturi, a nordului Bucovinei, precum și specificul etnic, istoric și geografic al acesteia.
În premieră, din câte știm, fostul ținut al Herței, locuit și acum (ca raion) de peste 95% etnici români, va fi “aneantizat” în noul raion-mamut Cernăuți, iar posibilitatea acestui raion de a-și conserva tradițiile și specificul românesc vor fi mult mai mici.
Pe scurt, reforma administrativ-teritorială (etapa/nivelul raion) pare a avea consecințe nefaste pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți: Comunitatea Teritorială Unită Mămăliga este ruptă de designul istoric, etnic și geografic căreia i-a aparținut dintotdeauna; românii din regiunea Cernăuți nu vor mai fi majoritari d.p.d.v. etnic în nici un raion din regiune, în timp ce alte minorități etnice au reușit, sprijinite activ/diplomatic de țările lor, să își conserve primatul etnic la nivel raional; raionul Herța, cu specificitățile lui cunoscute, își va pierde treptat specificul identitar într-un raion-mamut etc. Cauzele care au condus la această situație sunt multiple și trebuie căutate pe o geografie extrem de largă, de la Dâmbovița la Nistru.