27 ianuarie 2023
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ROMÂNII DIN BUCOVINA ÎŞI COMEMOREAZĂ SFINŢII

3 iulie 2020 р. | Categorie: Noutăţi

ROMÂNII DIN BUCOVINA ÎŞI COMEMOREAZĂ SFINŢII 

La 2 iunie s-au împlinit 516 ani de la trecerea în eternitate a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Apărător al creştinătăţi,cel mai mare român al tuturor timpurilor şi cel mai viteaz Voievod pe care l-a avut Moldova. Cu acest prilej Voievodul a fost comemorat  atât la Suceava, cât şi la Oprişeni, r-n Hliboca, unde se află bustul domnitorului, înălţat graţie românului Ilie Bezuşco.

În timpul domniei sale, Moldova a devenit un stat puternic, Voievodul îngrijindu-se de prosperitatea ţării sale prin dezvoltarea meşteşugurilor şi negoţului, în acelaşi timp întărind armata, fiind un excelent şi neîntrecut comandant de oşti. 
A domnit în Moldova între 1457 şi 1504. A repurtat numeroase victorii în bătăliile cu invadatorii, în deosebi cu turcii, iar triumful lui a fost privit ca o reuşită a creştinătăţii împotriva păgânilor. Papa Sixt al IV-lea l-a numit pe Ştefan cel Mare într-o scrisoare de mulţumire din ianuarie 1477  „Atlet al lui Cristos”.

Domnitorul a înălţat Moldova şi a implicat-o ca putere în procesul complex, transformator, care a făcut din Europa celei de a doua jumătăţi a secolului al XV-lea o „Nouă Europă”.  Viteaz voievod şi neasemuit diplomat, a ştiut  când să folosească sabia şi când arma diplomaţiei, a acţionat cu îndrăzneală şi prudenţă pentru a crea şi menţine echilibrul între forţele în mijlocul cărora a fost obligat să manevreze. Încă de la începutul domniei sale a înţeles că Moldova în libertate şi în înălţarea ei trebuie să se bazeze, în primul rând, pe sine, pe puterea internă, pe libertatea locuitorilor şi pe forţa militară. Victoriile împotriva expansiunii otomane sunt cunoscute în istorie, dar Ştefan cel Mare a fost şi un ctitor a numeroase aşezăminte religioase, biserici şi mănăstiri. A domnit 47 de ani şi a repurtat 44 de războaie, spun cronicarii, iar după fiecare luptă câştigată a ridicat câte o mănăstire sau biserică. Drept dovadă sunt numeroasele biserici şi mănăstiri, înălţate în timpul domniei sale – Mănăstirea Putna, Voroneţ, Suceviţa,  Zogravu, de pe Muntele Athos, Grecia etc.

Mărturiile istorice au întreţinut de-a lungul secolelor amintirea lui Ştefan cel Mare, care a introdus poporul român în istoria europeană. Numele lui este un nume-simbol în panteonul gloriei româneşti.

Zorile Bucovinei