09 august 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DE LA PUTNA NE VINE LUCOAREA CĂRŢII

15 septembrie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Câte cărţi am cumpărat în ultimul timp, sau măcar ce carte am citit? Când am trecut ultima dată pragul unei librării? Sunt sigură că puţini îşi pun asemenea întrebări şi rar cine ar avea un răspuns pozitiv la ele, dacă şi le-ar pune. Nu doar pe adolescenţii care nu-şi ridică ochii de pe smartphoane, ci şi pe oamenii în vârstă pasionaţi odinioară de lecturi nu-i mai vezi cu o carte în mână. Nici Cernăuţiul nu mai este „colţul acela de lume, în care oameni şi cărţi au trăit în simbioză până la cel de-al doilea război mondial”, cum scria poetul Paul Celan despre oraşul tinereţii sale şi al nostru. De fapt, pretutindeni în lume omul cu o carte în mână e un fenomen rar. Totuşi, mai există dragoste de carte, nevoia de a o răsfoi, a-i adulmeca mirosul proaspăt de vopsea tipografică. Trăind într-un mediu lingvistic străin, o carte în limba maternă în casă e ca un membru drag al familiei. În orice caz, aşa mi se pare că ar trebui să fie pentru oamenii care se îngrijesc şi de hrana sufletului.

Ne fac cinste şi ne întăresc în demnitate

După o pauză lungă de mai mult de zece ani, directoarea Editurii „Alexandru cel Bun”, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, a reuşit să preia continuitatea saloanelor internaţionale de carte românească, a căror iniţiatoare a fost de la bun început. În iunie a.c. a organizat cea de-a VI-a, iar la 11-13 septembrie ediţia a VII-a, de mai mare amploare. Şi la desfăşurarea recentului Salon, călăuzit ca şi celelalte de profund spirit românesc, a fost ajutată de echipa editurii „Alexandru cel Bun” şi bibliotecii cu acelaşi nume, avându-i de susţinători pe mesagerii cărţii de la Mănăstirea Putna şi Consulatul General al României la Cernăuţi. Rugăciunea feţelor bisericeşti, monahii Gherasim şi Ioan de la Sfânta Mănăstire şi părintele Petru de la Biserica Sf. Nicolae din Cernăuţi, a binecuvântat Salonul pentru benefica-i lucrare. Momentul protocolar a debutat cu salutul din partea gazdelor, dna Natalia Fileak, directoarea Bibliotecii regionale „Myhailo Ivasiuk”, binecunoscută prin deschiderea spre colaborare cu colegii de la Biblioteca Bucovinei din Suceava. Frumoase cuvinte de mulţumire gazdelor şi organizatorilor a adresat dna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, care, puţin mai târziu, la întâlnirea cu studenţii de la Catedra de Filologie Română şi Clasică i-a îndemnat pe tineri să citească şi să înveţe istoria neamului din „aceste cărţi minunate, promovate la salon”. A două zi i-a primit pe participanţi la sediul misiunii diplomatice. Prezent la întâlnire, cuvinte de mulţumire celor ce trudesc la zidirea templului sacru al cărţii a exprimat şi ministrul consilier Edmond Neagoe, dorindu-le viaţă lungă revistei sărbătorite „Glasul Bucovinei” şi ziarului „Zorile Bucovinei”, care se apropie de jubileul octogenar.

Nu ştiu care ar fi fost alegerea, dacă s-ar fi acordat o diplomă pentru „Cartea salonului”. Or, toate volumele lansate mi s-au părut de importanţă majoră, toate merită un loc în casele, în sufletele noastre. E imposibil, bunăoară, să facem un rating al valorii volumelor prezentate de Alexandrina Cernov. E suficient să menţionăm doar că lucrarea lui Gabriel Spleny von Mihaldy „Bucovina în primele descrieri geografice, istorice, economice şi demografice” (traducerea textelor germane şi franceze de Rodica Marchidan şi academicianul Radu Grigorovici) a necesitat a treia ediţie, într-un tiraj impunător de mai mult de o mie de exemplare, sponsorizat integral de avocatul Eugen Pătraş.

Datorită proiectului editorial iniţiat de Mănăstirea Putna, dna A. Cernov a reuşit să editeze al doilea volum din seria „Destin bucovinean” – „Drama românilor din regiunea Cernăuţi” (masacre, deportări, foamete), cele mai multe mărturii fiind reluate din colecţiile ziarului „Zorile Bucovinei”. După cum a menţionat coordonatoarea celor două volume, mărturiile culese din materialele publicate în ultimii ani de jurnaliştii de la „Zorile Bucovinei” îşi găsesc confirmare în documentele cercetate de dumneaei la arhivele din Ilfov, Rădăuţi şi alte centre din România, astfel adeverindu-se rolul mărturiilor orale pentru istorie. După apariţia acestor cărţi a primit o invitaţie la o conferinţă ce va avea loc la Kiev, fapt doveditor că şi ucrainenii ne urmăresc răscolirile prin trecutul tragic. Ele reflectă adevărul despre tragediile suferite de neamul nostru victimizat de faimoasa „eliberare”, adevăr ce nu se găseşte în manuale de istorie, nu se învaţă în şcolile din nordul Bucovinei sau alte zone din Ucraina populate de români.

Credinţă, cultură, transmitere, întocmai cum este şi genericul colocviului de la Mănăstirea Putna au vibrat în rostirea părintelui monah Gherasim, care a participat la redactarea celor două cărţi din seria „Destin bucovinean”. De-a lungul veacurilor, Mănăstirea Putna a promovat, dar şi a atras valori. Edificatoare în această privinţă este cartea „Contemporanii mei. Portrete” a acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga, călugărită înainte de a trece în eternitate cu numele de maica Benedicta. Părintele Gherasim ne-a provocat să deschidem această carte, revelând că este despre personalităţi care ne fac cinste şi ne întăresc în demnitate.

Un farmec aparte, un freamăt din epoca ştefaniană a atribuit Salonului scriitorul ieşean Ion Muscalu, nume de referinţă în proza românească actuală, scoborâtor din epica sadoveniană, împătimit de istorie, care poate să ne spună pe de rost romanele sale. De data aceasta incomparabilul autor de romane istorice ni l-a adus pe Amfilohie Hotiniul. Cine n-a auzit, cine habar n-are de Hotiniul, să citească noul său roman „Biruit-au gândul. Amfilohie Hotiniul”. Doar câteva repere pentru trezirea interesului: eroul său a făcut şcoală la Kiev, unde l-a cunoscut pe Paisie Velicicovschi, a scris în limba greacă o istorie a Moldovei, ştia vreo şapte limbi, fiind considerat primul iluminist al Moldovei înaintea lui Gheorghe Asachi.

Manifestarea fiind consacrată împlinirii a 25 de ani ai revistei de istorie şi cultură „Glasul Bucovinei”, editată cu sprijinul Institutului Cultural Român, la salon s-a amintit de unele articole şi autori importanţi ai publicaţiei, printre care şi Ion Popescu, preşedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”. Intervenind în dezbateri, el a abordat problema bilingvismului român-slav, a vorbit despre studiile şi concluziile sale asupra ultimului recensământ din 2001, provocându-ne cu întrebarea câţi din conaţionalii noştri se vor declara români la viitorul recensământ? Că ne ţinem vârtos cu rădăcinile în glia străbună o demonstrează bogăţia de monografii ale localităţilor româneşti din regiune, prezentate de criticul literar Ştefan Hostiuc, care fidel firii sale, ne-a coborât pe pământ, amintindu-ne de cusururi şi nevoia de a trece printr-o sită deasă cele tipărite în pagini de carte. De fapt, în linii generale, despre monografii, unele alcătuite mult-puţin după canoanele genului, altele – în manieră diletantistă, (ale satelor Cupca, Boian, Crasna, Suceveni, Tereblecea, Dinăuţi, Culiceni, Iordăneşti, Ropcea, dar mai întâi de toate face să amintim de „Pătrăuţii pe Siret” a lui Ilie Popescu) a vorbit numai de bine. Pe bună dreptate, însă, a nuanţat nevoia de redactori, de un consiliu editorial, care să înlesnească editarea unor lucrări de valoare. Autoarea monografiei „Ropcea, vatră strămoşească”, profesoara de română Valeria Mihailiuc, s-a simţit fericită că n-a nimerit în vizorul criticii exigentului Ştefan Hostiuc, dimpotrivă s-a ales cu o caldă îmbrăţişare pentru lucrarea realizată. Fiind implicată la redactarea ei, am ţinut s-o prezint mai mult din considerentul de a atrage atenţia asupra rolului însemnat al ziarului „Zorile Bucovinei” la apariţia acesteia şi multor altor monografii. Or, aproape toate materialele incluse în respectivele cărţi au fost redactate şi publicate mai întâi în ziarul nostru.

Cuvinte către tineri

„Într-un mediu greu de rezistat, români în ţară străină, sunteţi ca un mărgăritar, care străluceşte mai tare când îl luminează soarele”, cam aşa i-a văzut monahul Gherasim pe studenţii de la Catedra de Filologie Română şi Clasică a UNC, adunaţi în jurul profesorului dr. doc. Lora Bostan, colegelor sale Cristina Paladean, Felicia Vrâncean. După întâlnirea cu scriitorul Ion Muscalu, cu cucernicii părinţi de la Putna, făptuitori de cele vrednice pentru hrana spiritului, studenţii de la filologia română s-au ales cu un frumos câştig de carte. Dăruindu-le din romanele sale istorice ce cuprind evenimente de la epoca dacilor liberi şi întemeierea Moldovei, scriitorul de la Iaşi le-a incitat interesul pentru cunoaşterea istoriei oglindite în literatură. De asemenea, tinerii au primit reviste şi ziare de la scriitoarea Doina Cernica şi Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, care i-a asigurat că sunt fericiţi pentru alegerea de a studia limba propriei etnii. Totodată, le-a propus să participe la concursurile de creaţie desfăşurate la Suceava.

Cernăuţiul cultivă prietenii şi-i adună pe români

Ziua a doua a început cu emoţiile pozitive aduse de aşteptata delegaţie de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Încărcaţi ca albinele cu polenul cuvântului matern au sosit prof. univ. dr. Sanda Maria Ardeleanu (cu misiunea de a-l reprezenta şi pe Victor Cărcăle, directorul editurii universităţii), conferenţiarul univ. Dorel Fînaru, bibliotecara Ani Dimitrov. De rând cu onorarea salonului, oaspeţii aveau misiunea să discute cu conferenţiarii Catedrei de Filologie Română şi Clasică desfăşurarea la Cernăuţi a celei de-a XV-a ediţie a Colocviului Internațional de științe ale limbajului „Eugeniu Coșeriu” ce va avea loc în octombrie 2019 la Facultatea de Filologie a Universităţii Naționale „Yuri Fedkovyci”. 

Deosebit de impresionantă a fost relatarea dnei Sanda Maria Ardeleanu despre activitatea editorială a Universităţii „Ştefan cel Mare”, ilustrând discursul cu bogata colecţie de reviste şi cărţi, editate şi în limbi străine. Imposibil să le enumer pe toate, mă voi referi doar la ANADISS, care se caracterizează prin polilingvism, inclusiv cuprinde articole în limba ucraineană. În dubla-i calitate de reprezentant al Bibliotecii „I.G Sbiera” şi preşedinte al USB, Alexandru Ovidiu Vintilă a venit cu două apariţii excelente din anul curent ale revistei „Bucovina Literară”, fondată în 1942 la Cernăuţi, şi cartea sa de critică, distinsă cu premiul USR, filiala Iaşi, - „Poetici ale sinelui”. Deşi nu e la prima prezentare la Cernăuţi, doctoranda Elena Pintilei ne captivează cu albumul de familie I.G. Sbiera, manifestându-şi nerezervat pasiunea pentru obiectul cercetărilor sale, precum şi dorinţa nestăvilită de a ne relata cât mai multe despre această familie.

Inclusă în program cu cel mai proaspăt volum „Priveşte şi încearcă să vezi”, scriitoarea Doina Cernica s-a referit în treacăt la poveştile drumurilor sale, încântându-ne cu o surprinzătoare introducere în literatura de călătorie şi făcându-ne să simţim cu adevărat că „o călătorie înseamnă o reînviere”. S-a integrat în pleiada scriitoricească a sucevenilor şi doctorul Mihai Ardeleanu, care, „împletind dragostea pentru istorie cu cea pentru profesia de medic”, a editat cartea „400 de ani de asistenţă medicală la Suceava” şi a reanimat revista „Bucovina medicală” (serie nouă). La nesfârşit ar fi în stare să vorbească despre creaţia şi exilul lui Theodor Gazaban, dr. Gina Puică, conducătoarea lectoratului de limba română la UNC „Yuri Fedkovyci”.

O muncă de sacrificiu desfăşoară Petru Grior, preşedintele Centrului de cercetări istorice şi culturale, şi dr. Ilie Popescu, preşedintele Societăţii regionale „Golgota”. Primul - cu proiectele „Cartea durerii” şi „Dicţionarul martirilor români”, iar Ilie Popescu rememorând paginile negre din copilăria sa, drama părinţilor, fraţilor şi surorii. Drumul său spre Golgota n-are sfârşit. Momentul sentimental şi-a prelungit lirica respiraţie la Herţa, unde Salonul era aşteptat de cele mai importante persoane pentru scriitori – bibliotecarii şi cititorii.

Maria TOACĂ

Fotografii „Zorile Bucovinei”