SUFLETUL ROMÂNESC A VIBRAT LA VOLOCA PRIN CÂNTEC ŞI DANS, PRIN DULCELE VERB MATERN (VIDEO)

Dantelat în potpuriul  serbărilor dedicate patronului satului, Sfântului Ierarh  Nicolai de vară, protectorul comunei, în pitoreasca vatră de vrednici gospodari de viţă românească, Voloca pe Derelui, s-a desfăşurat un regal folcloric cu suflet românesc, cu neîntrecuţi maeştri ai cântecului şi dansului popular din această frumoasă şi românească localitate.

Hramul satului a început cu o slujbă divină la Biserica „Sfântul Nicolai”, oficiată de un sobor de înalte feţe bisericeşti, însoţite de parohul sfântului  lăcaş, părintele protoiereu Ion Gorda, protopop de Hliboca.

Printre oaspeţii de onoare ai comunei, prezenţi la liturghie, care s-au bucurat de călduroasa primire şi de ospitalitatea volocenilor, au fost Eugen Tomac, preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară, Marian Andronache, viceprimar al municipiului Suceava, Anca Gâtlan, secretar general, Florin Toderaş, preşedinte senior al acestei forţe politice.

Înconjurată de sate ucrainizate, Voloca, în pofida politicii persistente de ucrainizare,  e o adevărată oază a românismului – iubitori de Neam şi Grai, păstrători fideli ai sacrelor valori naţionale, moştenite din străbuni, adevăraţi purtători de idei şi luptători întru perpetuarea  românismului pe aceste meleaguri sfinţite prin sângele bravilor arcaşi ai lui Ştefan cel Mare, volocenii iubesc România doar pentru faptul că e Patria lor istorică, Ţara moşilor şi strămoşilor lor, purtând  această dragoste ca pe o sfântă icoană în suflet. Se străduiesc să semene acel bob al iubirii faţă de cele Sfinte ale Neamului în inimile tinerelor vlăstare, ca sămânţa românească să crească, să înflorească şi să dea rod în sufletele lor.

După slujba divină onoraţii oaspeţi au depus flori la bustul lui Ştefan cel Mare din curtea Şcolii Medii, fiind prezenţi şi la emoţionantul spectacol de zile mari, dedicat sărbătorii comunei.

În acest colţ de rai mioritic, comuna Voloca pe Derelui, bobul semănat din seminția dacică a dat rod cu un curcubeu de talente strălucitoare. Cântece populare culese din floarea  dorului şi-au revărsat armoniile muzicale prin măiestria vocilor rapsodului Nicolae Mintencu, Ion Semeniuc, Elena Onofreiciuc, Ciprian Lupaşcu, Alexandra Paulencu, Vladuţ Bodnar şi Marius Ursuleac, din raiul Bucovinei şi-a anunţat intrarea triumfală în misterul muzicii, cu vocea-i fascinantă, har dăruit de Cel de Sus, cel mai mic cântăreţ, Dumitru Paulencu, fiul evlaviosului părinte Pavel, parohul Bisericii din Horecea. O altă mândrie a volocii, Patricia Ivaneţ, a încântat numerosul public cu melodiile naiului său fermecat, urmată de alte talente volocene precum Pavel Dovghei ( fluier), Dumitru Ursulean (saxofon), „Bujorii Volocii”, neîntrecuţii virtuoşi instrumentişti din veşnic înfloritorul „Trandafir” al Volocii, dirijaţi de maestrul Ion Bodnar, care au acompaniat interpreţii şi au încheiat sufletista sărbătoare, precum şi cei din Corul „Codrii Cosminului” din Hruşăuţi, dirijor Gheorghe Sadovei, Orchestra şcolii „Mărţişor, condusă de Mihai Diaconu, Ansamblul vocal „Kozaceata” din s. Valea Cosminului.  Dansatorii cu foc în călcâi ai Ansamblului „Mărţişor”, instructor Ion Cogan, au imprimat hramului comunei o notă majoră.  Înălţătoarea sărbătoare a patronului satului s-a încheiat cu o „Sârbă”, executată la „Bis!” de maeştrii vestitului taraf „Trandafir” al Casei de Cultură din Voloca, director Ion Semeniuc.

Trăind emoţii deosebite şi simţindu-se aici, la Voloca, întotdeauna Acasă, după cum personal a mărturisit în piosul său mesaj ministrul consilier Edmond Neagoe, ca diplomat de carieră, servind România în diverse părţi ale lumii, a adresat felicitări din partea Consulului General al României la Cernăuţi, dna Irina-Loredana Stănculescu, pentru tot ce au realizat volocenii din anul trecut şi până la sărbătoarea din acest an a satului Voloca, „înflorind de la o zi la alta, un adevărat rai pe pământ, cu oameni harnici şi frumoşi, cu tradiţii populare, păstrate cu sacralitate”.

Un prinos de sincere mesaje şi felicitări au  răsunat din partea dlor Marian Andronache, viceprimar al municipiului Suceava, Florin Toderaş, din partea Partidului „Mişcarea Populară” , care au venit cu declaraţii că vor încerca să rezolve problemele românilor din Ucraina, în deosebi cele ce ţin de Legea educaţiei, de ucrainizare, dacă vor fi aleşi deputaţi în Parlamentul European, un cuvânt de laudă faţă de talentul volocenilor a avut Nicolae Toma, redactor-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”. E lăudabil că fraţii din Ţară nu uită de românul înstrăinat, dar e trist că ne vizitează cu promisiuni doar în preajma alegerilor. Ne bucurăm, totuşi, că, prin ei, vocile şi durerile ne vor fi auzite şi în Europa. Ce-i drept, cu câteva luni în urmă ne-am adresat la câţiva deputaţi din Parlamentul României cu problemele stringente ale ziarului – lipsa de finanţare, dar aşa şi n-am primit nici un răspuns.

Nu trebuie să ai un ochi mare la ceafă pentru a observa că aproape peste tot în Bucovina istorică limba română moare încetul cu încetul, chiar şi fără drasticele legi adoptate de cei de la putere, că românul singur îşi îngroapă identitatea – buneii şi părinţii vorbesc perfect în limba română, iar nepoţii – în ucraineană (e trist, dar adevărat), fapt conştientizat de unii oaspeţi, care au rămas surprinşi că la Voloca cu mic şi mare vorbesc româna.

Or, la Voloca limba română e la ea Acasă, iar copiii se nasc cu suflet românesc, precum sunt educaţi şi crescuţi, străinii veniţi şi stabiliţi aici cu traiul învaţă limba română şi o vorbesc la fel de bine precum românii băştinaşi, comuna fiind vestită în lumea întreagă nu doar prin meşteşugul rochiilor de mireasă, ci şi graţie dragostei faţă de Limba Strămoşilor, de Tradiţii şi Datini. Or, în pofida tuturor nedreptăţilor istoriei, aici locuiesc, de veacuri, adevăraţi iubitori de Neam şi Ţară, care au ştiut să menţină Limba, tradiţiile şi obiceiurile străbunilor.

Prins în tumultul zilei cotidiene, miercuri, în ziua Sfântului Ierarh Nicolai, sufletul românesc  a vibrat la Voloca prin cântec şi dans, prin dulcele verb matern. Or, Dumnezeu dacă-ţi dă un dar artistic şi îl primeşti cu drag, îţi mai dă cât poţi duce. De altfel, volocenii au fost miruiţi cu darurile de a îmbrăca verbul matern în rime, de a da viaţă frumosului prin cântec, prin fineţea şi ineditul tradiţiei, de a fi primii pretutindeni.

Felicia NICHITA-TOMA

Foto „Zorile Bucovinei”