28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PARLAMENTUL DE LA KIEV A ÎNCHIS AERUL LIMBII ROMÂNE…

25 aprilie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

După palma primită de la popor, în deosebi de la cei peste 80% de români din Ucraina, care l-au votat pe Zelenski, Poroşenko şi-a luat revanşa – Parlamentul de la Kiev a închis aerul limbii române, dar şi tuturor limbilor minorităţilor naţionale din Ucraina, adoptând astăzi, în plen, controversata Lege „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”.

În favoarea respectivei legi au votat 278 de deputaţi – 106 din Blocul lui Petro Poroșenko, 66 –  „Frontul Popular”, 37  - neafiliați, 21  - „ Samopomici”, 21 – Partidul Radical, 16 – „Batkyvşcyna”, 7 – „Volea narodu”, 4 – "Vozrojdenie".

N-au susţinut controversata lege 4 parlamentari din regiunea Cernăuţi – Grigore Timiş „s-a abţinut”, Viktor Korol – absent, Myhailo Papiev (Blocul de opoziţie) – „împotrivă”, Ivan Mirnyi (Blocul de opoziţie) – „împotrivă”.

Deputaţii bucovineni care au votat „pentru” – Ivan Rybak, Oksana Prodan, Bogdan Onufrik, Maria Matios, Vladyslav Sevriukov, Serhii Rudik (toţi din Blocul lui P,Poroşenko), Mykola Fedoruk, Maksym Burbak, Myhailo Gavryliuk, Oleksandr Drozdik („Frontul Popular”).

Adoptarea respectivei legi ce pune cruce pe limbile minorităţilor naţionale, inclusiv româna, după cum a observat analistul politic din Constanţa, profesorul universitar Dorin Popescu, „este un cadou pentru președintele în funcție Petro Poroșenko, un ultim gest de servitute al Radei pentru politicile acestuia”. 

De altfel, principalele cauze ale eşecului preşedintelui Poroşenko a şi fost „Limba”, Religia”, „Armata”.
„Noua lege conține limitări drastice ale limbilor minorităților naționale de utilizare a acestora în spațiul public, iar conținuturile ei au fost aspru și des contestate de către comunitatea românească din Ucraina, în diferite modalități. Amendamentele propuse de această comunitate la proiectul de lege s-au lovit de zidul majorității Radei.  Este evident că limba și identitatea ucraineană se confruntă cu grave probleme existențiale, mai ales în sudul și estul țării, însă a pedepsi comunitățile etnice minoritare (istorice/autohtone) din vestul țării (română, poloneză, maghiară) pentru această situație reprezintă mai degrabă o parte a problemei, decât a soluției. Reacțiile Bucureștiului au fost cum le știți – palide, amorfe, reci, slabe, lașe”, accentuează dl Dorin Popescu.
Adoptarea noii legi NU va duce la concordie internă, NU va facilita dialogul cu minoritățile, NU va contribui la liniște și pace în Donbas, NU confirmă aspirația europeană a Ucrainei sau capacitatea acesteia de a implementa proceduri și standarde europene”, specifică analistul.

Felicia NICHITA-TOMA