”Legea cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat suprimă mai multe drepturi ale minorității române autohtone din Ucraina

6 martie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAŢILOR Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării

COMUNICAT DE PRESĂ

Deputat Constantin Codreanu: ”Legea cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat suprimă mai multe drepturi ale minorității române autohtone din Ucraina și amplifică procesul de ucrainizare forțată”

Astăzi, 6 martie 2019, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat în Camera Deputaților o amplă declarație politică despre efectele pe care le are proiectul de lege privind limba ucraineană asupra etnicilor români din Ucraina.

În declarația sa politică, deputatul Constantin Codreanu a ținut să puncteze: ”Domnule președinte, distinși colegi, am susținut de mai multe ori în Camera Deputaților că avem nevoie de o Ucraină puternică și stabilă, autentic democratică și prosperă, independentă și integră, în care cetățenii, indiferent de apartenența lor națională, lingvistică sau confesională să se simtă confortabil și în siguranță, bucurându-se de toate drepturile și libertățile fixate în documentele europene și internaționale la care Ucraina este parte. 

Din păcate însă, realitatea vie din Ucraina ne convinge tot mai mult și din zi în zi că statul vecin nu se poate desprinde cu adevărat de moștenirea nefastă a regimului sovietic, adoptând o retorică patriotardă pe fundalul trenării reformelor economice și a scăderii nivelului de trai. Una dintre metodele la care recurge Rada Supremă (Parlamentul ucrainean) constă în destabilizarea deliberată a relațiilor interetnice din țară, transformând minoritățile naționale, printre care și cea română, în obiect al deznaționalizării treptate. Articolul 7 din Legea învățământului, criticat de toate minoritățile naționale din Ucraina, de toate statele înrudite cu aceste minorități, precum și de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), prin care dreptul la învățământ în limbile minorităților naționale autohtone este drastic limitat, ilustrează cât se poate de bine această stare de lucruri.

Între timp, Curtea Constituțională a Ucrainei a declarat drept neconstituțională Legea Ucrainei cu privire la bazele politicii lingvistice de stat, prin care mai multe limbi minoritare și regionale, printre care și româna, căpătaseră statut oficial alături de ucraineană într-un șir de regiuni, raioane sau primării de sat sau de oraș.

Doresc să vă fac cunoscut că începând cu săptămâna trecută am primit din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa, în care locuiesc cei mai mulți dintre membrii minorității naționale române, mai multe semnale de îngrijorare în legătură cu dezbaterile în lectura a doua, în Parlamentul de la Kiev, a proiectului de lege ”Cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat”.  Anterior, liderii comunității autohtone românești din Ucraina ne-au adresat un amplu Memoriu tratând, între altele, același subiect.

De ce suntem îngrijorați, împreună cu românii din Ucraina, de acest proiect de lege? Pentru că el continuă linia politică a suprimării mai multor drepturi ale minorității noastre înrudite din Ucraina și este de natură să amplifice procesul de ucrainizare forțată.

Mă voi referi la prevederi concrete ale acestui document. Să le luăm pe rând.

De exemplu, el stabilește că instruirea în instituțiile preșcolare, școlare, profesionale sau universitare va fi trecută treptat în limba ucraineană de stat. Singura excepție o vor constitui tătarii din Crimeea, singurii recunoscuți oficial ca autohtoni în Ucraina, în afară de ucraineni. Este clar că Rada Supremă neglijează Avizul și recomandările exprese ale Comisiei de la Veneția la Legea educației din 2017.

De asemenea, toate manifestațiile culturale din țară vor trebui să se desfășoare exclusiv în limba ucraineană. Reprezentările teatrale în limbile minoritare vor trebui să fie însoțite de subtitrare în ucraineană. Filmele artistice sau documentare vor putea fi turnate doar în ucraineană, iar dacă în acestea vor apărea replici în vreo limbă minoritară, acestea vor trebui dublate în limba oficială.

Totodată, limba ucraineană va deveni obligatorie pentru toate publicațiile periodice ale minorităților, ca și pentru presa audiovizuală a minorităților sau pentru minorități. Toate revistele sau ziarele în limba română vor trebui să tipărească și un tiraj în limba ucraineană, chiar dacă acesta nu este solicitat de nimeni. Orice text scris sau rostit în vreo limbă minoritară în presă va trebui dublat în ucraineană. În același timp, toate paginile de internet, inclusiv cele ale oricărei organizații neguvernamentale ale minorităților naționale, vor trebui să aibă versiune completă în limba ucraineană, altminteri riscând blocarea sau suprimarea.

După intrarea în vigoare a legii, întregul personal din domeniul serviciilor (comerț, sănătate etc.) din regiunile de viețuire compactă și majoritară a minorității autohtone românești din Ucraina va trebui să treacă la utilizarea limbii ucrainene în raport cu clienții lor neucraineni.

În plus, deputații ucraineni doresc să introducă atestarea lingvistică obligatorie a tuturor funcționarilor publici din regiunile locuite de minoritățile naționale. În acest scop va fi creată Comisia Națională pentru Standardele Limbii Ucrainene (CNSLU), organ de stat care va stabili în fiecare caz aparte dacă o persoană sau alta poate sau nu accede într-o funcție publică. În mod evident, există riscul ca un asemenea mecanism să fie utilizat pentru epurarea românilor din administrația locală din regiunile populate de români. Un alt nou organ de stat care va fi creat este Împuternicitul pentru Protecția Limbii Ucrainene (ÎPLU), care va supraveghea aplicarea legii lingvistice. Aparatul Împuternicitului pentru Protecția Limbii Ucrainene va înlocui buclucașa Instituție a Inspectorilor Lingvistici, care fusese prevăzută în varianta inițială a proiectului.

Remarcăm și faptul că proiectul de lege prevede redarea obligatorie a tuturor toponimelor istorice ucrainene sau românești exclusiv în transcripție ucraineană. Dacă legea va intra în vigoare, românii din Ucraina nu vor mai putea scrie sau spune Kiev, Cernăuți sau Nistru, așa cum s-a consacrat în limba română, ci doar Kyiv, Chernivtsi sau Dnister.

Iar cui nu-i va plăcea și nu se va conforma acestor prevederi legale, i se vor aplica sancțiuni destul de drastice. Deputații ucraineni au prevăzut amenzi usturătoare. Dacă, bunăoară, un consilier local de naționalitate română dintr-o comună românească din regiunile Transcarpatică, Cernăuți sau Odesa, va îndrăzni să întrebe ceva în română, chiar dacă și primarul și toți membrii consiliului ar fi de origine română, acestui consilier i se va aplica o amendă de 7000 de hrivne (circa 260 de dolari SUA), iar dacă un învățător sau profesor român va încerca să-i explice unui elev român orice în română, profesorul sau învățătorul va fi supus amendării cu 5100 de hrivne (circa 189 de dolari SUA), echivalentul unui salariu lunar. În domeniul comerțului (aplicabil, de exemplu, oricărui vânzător român din orice localitate românească din Ucraina, care ar încerca să vorbească cu vreun cumpărător român în română), pentru început va fi dat un avertisment, iar pentru încălcare repetată amenda va constitui 6800 de hrivne (circa 252 de dolari SUA). În cazul încălcării pentru a treia oară a acestei prevederi amenda va constitui 12000 de hrivne (circa 445 de dolari SUA). Ceea ce este mai grav este că deputații din Rada Supremă au prevăzut ca orice îndemn de a dezbate chestiunea de a i se conferi vreunei limbi, alta decât ucraineana, statut cooficial la nivelul vreunei unități administrative de nivelurile I, II sau III (sat, oraș, raion, regiune) va fi considerat drept îndemn la răsturnarea regimului constituțional și se va sancționa cu privațiune de libertate până la 10 ani. Și asta într-o țară în care minoritățile naționale constituie între 7 și 10 milioane de persoane. Dintre ei, circa jumătate de milion sunt români care locuiesc de sute de ani în propriile lor localități, cele mai multe anexate de URSS în 1940, provizoriu, și definitiv în 1944. Vom preciza în paranteze că Ucraina refuză de aproape două decenii desfășurarea unui recensământ general al populației, care să dea, în condiții de corectitudine și transparență, un tablou real al structurii etnice și lingvistice a locuitorilor din statul vecin.

Stimați colegi, impresia mea este că Rada Supremă abdică de la normele fixate în documentele europene și internaționale în materie de minorități la care Ucraina este parte și deschide tot mai larg ușa asimilării forțate a minorității române autohtone, văzută doar ca masă demografică pentru ucrainizare. În mod evident, nu putem asista nepăsători la acest proces. Cu atât mai mult cu cât el este în esență și antiucrainean, întrucât îi oferă agresorului din est pretextul ideal să intervină în Ucraina.

În acest context, propun să creăm un grup de parlamentari care să se deplaseze la Kiev pentru discuții cu deputații din Rada Supremă, într-o ultimă încercare de a tempera elanul antiminoritar al corpului legiuitor ucrainean. Totodată, cer Guvernului nostru și Ministerului Afacerilor Externe să întreprindă toate cele necesare pe plan bilateral pentru a nu admite consecințe nefaste asupra minorității naționale române din Ucraina, dar și pentru sesizarea oficială în această chestiune a organismelor europene și internaționale abilitate cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în speță ale persoanelor aparținând minorităților naționale”.

DEPUTAT, Constantin CODREANU