MĂRŢIŞOARE CU DULCI MÂNGÂIERI PESTE AMARUL ROMÂNILOR DIN CERNĂUŢI

Legănat în cântec şi iubire pe la vetrele străbune, Mărţişorul a strălucit, în prima duminică a lui Martie, trezind suflarea românească şi la Cernăuţi. Puţine ne sunt mângâierile, mai ales acum când ne paşte un real pericol să ne pierdem identitatea prin scoaterea limbii române din şcoli. Firavul Mărţişorul îşi demonstrează de veacuri puterea protectoare, ca un înger păzitor însoţindu-ne prin intemperiile abătute cu duiumul asupra neamului nostru. În condiţiile de astăzi riscăm să rămânem doar români decorativi. Însă, admirând cum cântă „E trist să fii în Ţara ta străin” copiii din Proboteşti, instruiţi de Sorina Ioniţă, cu ardentul îndemn la Unire, şi pe tinerii dansatori din Boian ai maestrei coregraf Maria Basaraba, ni se întăreşte credinţa că încă nu ne-am pierdut sufletul, că suntem aşa cum ne-au fost părinţii – români până în măduva oaselor.

„Bine ai venit primăvară românească la Cernăuţi!”, ne-a salutat cu un vesel cântec Carina Balan, elevă la Gimnaziul ”Alexandru cel Bun”, concomitent cu organizatorii Festivalului „Mărţişor” – Societatea „Mihai Eminescu” (preşedinte Vasile Bâcu). De bun augur pentru solii Mărţişorului au fost mesajele Consulului General al României la Cernăuţi Irina Loredana Stănculescu şi ministrului consilier Edmond Neagoe, care ne-au dorit o primăvară binecuvântată şi duh primenitor pentru a perpetua tradiţiile, portul şi limba română. Diplomaţii români au avut un sensibil schimb de flori şi mărţişoare cu autorităţile regiunii, reprezentate de Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi. Suflul mereu înnoitor al primăverii a fost adus în scenă de corul reprezentativ al neamului românesc din Bucovina „Dragoş Vodă”, dirijorul Dumitru Caulea lansând o doină de la munte „a unui limpede izvor” – „Cavalul”, care până acum se cânta numai în familia sa. Ceva mai târziu grupul vocal bărbătesc a dat strălucire vechii perle folclorice „Marine, la nunta ta”,  iar Luminiţa Demianic şi-a scos „Fetele din Bucovina” să-şi laude cu  triluri vesele mândreţea cătrinţelor.

Pe fonul încântătorului filmuleţ, dedicat sărbătorii Mărţişorului, Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi şi-a etalat talentele – Anastasia şi Iurie Marina, duetul coregrafic Daniela Zâgrea - Alexandra Onofreiciuc, din această instituţie din inima oraşului luându-şi zborul şi simpaticii moderatori care au dantelat năframa spectacolului – tandemul Nicoleta Petriuc - Igor Costea.

Cele mai gingaşe şi duioase Mărţişoare ne-au fost dăruite de talentele ce înmuguresc în şcolile noastre, în care se mai păstrează limba română. Copii de la Horecea Urbană au încins o horă românească, cei de la Roşa-Stâncă, îndrumaţi de Elvira Maraşciuc, ne-au invitat în iureşul dansului cu mândra pereche Primăvara-Mărţişorul, „Izvorul bucuriei” a murmurat prin vocile grupului vocal din Mahala,  condus de Maria Bujeniţă, armonii lirice pe corzile viorilor ne-au dărui tinerii virtuozi ai Şcolii de Muzică din Herţa, sub arcuşul lui Victor Hliboceanu, înduioşător ne-au atins coardele inimii micuţele Anastasia şi Sofia Poclitar din Boian, cu alint duios a chemat primăvara micuţa Aluetta Socolovschi... Emoţionat de răscolitoare a fost provocarea declamatorului Victoraş Abotnăriţă de a ne face timp pentru lucruri bune şi frumoase. Îndemnul de „a ne aduna împrejur cu neamurele” a lansat Maria Drobot cu ansamblul „Mioriţa” din Boian. Două discipole şi-a scos în scenă maestrul Dumitru Caulea.

Cu măiestria unor artişti de elită au fost răsucite firele Mărţişoarelor dăruite de interpreta Natalia Andrieş din Tărăsăuţi, Cristina Garabagiu din Mahala şi Nicoleta Petriuc, de îndrăgitul cântăreţ Vladimir Stratulat din Tereblecea, care şi-a făcut apariţia la braţ cu „o mândruţă”, doinind jalea ce apasă astăzi atâtea inimi înstrăinate de meleagurile şi fiinţele dragi. Ca un şirag de piatră rară de cea mai înaltă probă la întregirea odorului Mărţişor au strălucit muzicanţii din ansamblul „Plai”, virtuozul Nicolae Hacman plimbându-ne prin magia „Baladei” lui Ciprian Porumbescu şi suite olteneşti. Ne-au bucurat cu voioşia lor molipsitoare „Ţărăncuţele” din Marşinţi, cu dirijoarele Sofia Roşca şi Aurelia Bordian, „Viorele” şi „Şoimii” lui Vitalie Gabor din Ceahor, întotdeauna aşteptaţi şi frenetic aplaudaţi, frumoasele neveste ce dau valoare „Perlei Siretului” din Iordăneşti. Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, s-a arătat onorat de a o prezenta pe solista din judeţul Suceava Felicia Oblesniuc, purtătoare de comori folclorice, din Dorohoi au sosit cu un mărţişor muzical şi unul liric, folkistul Vasile Tănase şi Dorin Lungu.

Iertată-mi fie vina dacă, în calitatea-mi de cronicar al actualei ediţii a sărbătorii Mărţişorului, am omis pe cineva din cei care ne-au dăruit o picătură de bucurie în marea de amar. Până vor înflori merii şi trandafirii, ca să legăm de ei Mărţişoarele, le vom purta în inimi. Şi bine ar fi, aşa cum au glăsuit dansatorii din Boian („Unde joacă boinceanul, nu mai creşte buruianul”), să avem grijă să nu răsară buruieni şi pelin pe câmpia românească.

Maria TOACĂ