29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PENTRU NOI, ROMÂNII, LIMBA ROMÂNĂ E LA FEL DE MATERNĂ ŞI SCUMPĂ, PRECUM E PENTRU ETNICII UCRAINENI LIMBA UCRAINEANĂ

13 noiembrie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

LIMBA ROMÂNĂ – TEMELIA IDENTITĂŢII NOASTRE NAŢIONALE

PENTRU NOI, ROMÂNII, LIMBA ROMÂNĂ E LA FEL DE MATERNĂ ŞI SCUMPĂ, PRECUM  E PENTRU ETNICII UCRAINENI LIMBA UCRAINEANĂ

E anul Centenarului Marii Uniri, eveniment ce ar trebui să ne unească pe toţi românii din regiunea Cernăuţi în lupta pentru a ne păstra ce avem mai sfânt în sufletul nostru – Limba Română! În prezent, limba română este o limbă oficială a Uniunii Europene, e vorbită de aproape 28 milioane de persoane din toată lumea. Deci, limba noastră cea română trebuie studiată, vorbită, preţuită şi transmisă cu mândrie ca o adevărată comoară spirituală generaţiei tinere. Să nu lăsăm vreodată ca limba maternă să piară!

Citind articolul „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane !!!” – suntem încă vii, să ne apărăm identitatea, limba, istoria!!!”, semnat de jurnalista Felicia Nichita Toma („Zorile Bucovinei”, 11 octombrie a.c.), îţi dai încă odată seama că proiectul de lege privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat, adoptat în prima lectură de Rada Supremă la 3 octombrie a.c., limitează şi îndepărtează învăţământul în limba română la toate nivelurile. Deci, putem constata că nicicând până acum limba română n-a fost într-un pericol atât de mare de dispariţie ca în Ucraina actuală. Just constată jurnalista Felicia Nichita Toma: „Actualii guvernanţi, printr-un proiect de lege şi mai drastică decât articolele 5 şi 7 ale Legii Educaţiei, ne îngroapă de viu fiinţa naţională, istoria milenară”.

E adevărat că, începând cu anul 1940, în regiunea Cernăuţi limba română a trecut prin mai multe momente complicate, dar niciodată nu s-a aflat într-o asemenea situaţie gravă, cum se întâmplă în prezent în Ucraina independentă. Fără doar şi poate, noi stimăm ţara în care trăim, învăţăm limba de stat, nu suntem împotriva limbii ucrainene, dar nu ne putem dezice de limba maternă, pe care o învăţăm de-a lungul secolelor din generaţie în generaţie. Pentru noi, românii, limba română este la fel de maternă şi scumpă, precum e pentru etnicii ucraineni limba ucraineană. Toate limbile în Ucraina trebuie să fie egale şi preţuite la fel, la acelaşi nivel în viaţa de toate zilele.

În şcoală copiii trebuie să studieze în graiul matern, căci astfel, învăţând întâi în limba mamei, vor reuşi cu succes să prospere în viaţă, să studieze şi să cunoască mai uşor şi alte limbi, inclusiv şi limba ucraineană. Doar este cunoscut faptul că de când există omenirea au dispărut multe naţiuni. Ele au încetat să mai existe şi din cauza că la o anumită etapă au fost lipsite de posibilitatea de a comunica în limba lor maternă. Într-un cuvânt, limba română nu trebuie s-o marginalizăm, deoarece este un element definitoriu al identităţii noastre culturale româneşti.

De altfel, în prezent, limba română este o limbă oficială a Uniunii Europene, ale altor organisme şi organizaţii internaţionale, e vorbită de aproape 28 milioane de persoane din toată lumea. Deci, limba noastră cea română trebuie studiată, vorbită, preţuită şi transmisă cu mândrie ca o adevărată comoară spirituală generaţiei tinere, să nu lăsăm vreodată ca limba maternă să piară.

De datoria noastră, în primul rând a societăţilor naţional-culturale româneşti, e să cerem în modul cel mai hotărât de la guvernul Ucrainei, prin toate mijloacele legitime, paşnice şi civilizate, să ni se respecte drepturile cetăţeneşti conform Constituţiei ţării. Urmează să-i convingem pe demnitarii de la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei: comunitatea românească nu poate face târg cu ceea ce avem mai de preţ – spiritualitatea. Are dreptate Felicia Nichita-Toma, când scrie în articolul amintit despre toate aceste chestiuni:”…să ne adunăm cu toţii, cât încă nu e târziu să protestăm împotriva acestui drastic proiect de lege ce pune cruce pe însăşi existenţa noastră ca popor pe acest pământ străbun, stropit cu sângele înaintaşilor. Să nu se întâmple că protestăm după ce lupul a mâncat oile, cum s-a întâmplat anul precedent, când ne-am adunat la protest după ce a fost adoptată Legea educaţiei, distrugătorul art.7 ce ne scoate din şcoli limba română”.

E anul Centenarului Marii Uniri, eveniment ce ar trebui să ne unească pe toţi românii din regiunea Cernăuţi în lupta pentru a ne păstra ce avem mai sfânt în sufletul nostru – Limba Română! Iar în rândurile de mai jos voi reproduce câteva cugetări ale personalităţilor ilustre ale culturii române despre rolul limbii materne în viaţa fiecăruia dintre noi, amintindu-ne să iubim şi mai mult limba, s-o vorbim corect şi frumos, să ne mândrim cu ea în fiecare zi:

*Limba este organul prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui.
*Cine ştie limba română are calea deschisă la tezaurul intelectual al limbilor romanice moderne, are în fine cheia la limba latină, la civilizaţia antică.

(Mihai Eminescu)

*Şi de n-aş fi român, încă aş iubi limba română pentru dragostea frăţească ce o caracterizează. În vălmăşagul războaielor, în picioarele barbarilor, aruncată prin poziţia geografică între naţii streine începutului şi firii ei, româna nu-şi uită mama şi surorile; se ţine lipită de latină prin gramatică, de italiană şi spaniolă prin zicere, de portugheză prin pronunţare.

(Constantin Negruzzi)

*Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte – de boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.

(Ion Luca Caragiale)

  *Limba este întâiul mare poem al unui neam.

(Lucian Blaga)

*Pot să fie şi sunt limbi cu deosebire culte, limbi în care sunt scrise tezaure nepreţuite de ştiinţă, dar un popor numai atunci există, când e capabil de a înălţa propria sa limbă la acea tărie, care prin ea să poată domina toate cugetările omeneşti. Un popor care nu întrebuinţează propria sa limbă în toate împrejurările vieţii, în cele mai simple şi mai modeste ca şi în cele mai înalte şi mai ideale, acel popor lâncezeşte. Poporul care pierde limba, pierde însuşi fiinţa sa, conştiinţa de sine, încrederea în sine.

(Dimitrie A. Sturdza)

*Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet.

(Fănuş Neagu)

*A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este Patrie mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.

(Nichita Stănescu)

*S-ar putea spunecăîntreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române.

*Întotdeauna m-am mirat cum poţi să rămâi un prost în mijlocul unei Limbi atât de frumoase şi înţelepte cum este Limba Română ?

(Grigore Vieru)

Octavian VORONCA, profesor, or. Cernăuţi