28 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„APLAUZE DE AUR” PENTRU ACTORII TEATRULUI BOTOŞĂNEAN - LA CERNĂUŢI

29 octombrie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

În lipsa unei trupe româneşti de teatru la Cernăuţi, suntem bucuroşi ori de câte ori avem posibilitatea să admirăm jocul impecabil al actorilor de la teatrele din Ţară. Am râs din tot sufletul, în unison cu sala arhiplină  a Naţionalului Cernăuţean, mai bine zis, cu toţi spectatorii, adunaţi în ziua de 28 octombrie în somptuoasa sală a Teatrului Academic Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuţi, vizionând un spectacol de succes, ”Unchiul Vanea”, adaptată după piesa dramaturgului rus Anton Cehov, jucată la bis de actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, regia artistică  aparţinându-i Antonellei Cornici.

Astfel, actorii botoşăneni ne-au oferit o dramă excelent interpretată –  viaţa aşa cum este ea – ratare, frustrare, conflictul dintre urban şi rural, lipsa de perspectivă, dar şi despre iubire – cu momentele comice şi triunghiuri amoroase care complică situaţia, dărâmând moral personajele şubrezite sufleteşte.

 Ceea ce este de remarcat în  cele  mai jucate piese ale  lui Cehov e faptul  că  personajul  principal,  în jurul căruia se derulează  acțiunea, nu este un bărbat, ci o  femeie, anume  o femeie frumoasă, adorată  și râvnită de personajele bărbați.   Așa se succid lucrurile  şi în „Unchiul Vanea” -  Elena Andreevna (Gina Pătraşcu-Zamfirache), soția  profesorului pensionat Alexandr Serebreakov (Marius Rogojinschi) .

 Scenografia impresionantă a Alinei Dincă Puşcaşu, în stil avant-garde, reuşeşte să ducă acţiunea într-o zonă atemporală ce ţine din multe aspecte mai mult de lumea spiritului.

Acţiunea principală din piesă se desfăşoară la moşia primei soţii a lui Serebreakov, într-o zonă rurală a Rusiei. Aici bătrânul profesor Serebreakov deţine o proprietate care-i asigură venitul pentru traiul de lux de la oraş. Proprietatea este îngrijită de Vanea (Ioan Creţescu), fratele primei soţii a profesorului, dar şi de Sonea, fiica sa cu cea dintâi nevastă. De altfel Vanea este cel care-l ajută pe profesor şi de fapt contribuie din umbră la faima academică a lui Serebreakov. De asemenea, pe moşie trăiesc mama Unchiului Vanea –  Maria Voiniţkaia (Teodora Moraru) şi Ilia Telegin (Petruţ Butuman) şi dădaca Marina (Irina Mititelu). Venirea profesorului Serebreakov şi a celei de-a doua soţii, Elena, o tânără frumoasă şi atrăgătoare, dă peste cap întreaga viaţă de ţară a lui Vanea şi Sonea (Alexandra Vicol). Doctorul Mihail Astrov (Sorin Ciofu),  sosit la moșia  profesorul Serebreakov pentru a verifica starea lui de sănătate, în discuții cu dădaca Marina (Irina Mititelu),  fac bilanțul  a unsprezece ani de trecere a  vieții, de când doctorul venise  pe acele meleaguri…Când Unchiul Vanea află că Serebreakov vrea să vândă moşia rămasă de la sora lui decedată, se desfăşoară un scandal, în consecinţă Serebreakov cu soţia sa Elena se mută la oraş, Unchiul Vanea fură de la doctorul Astrov morfin, dorind să se sinucidă, însă se răzgândeşte şi rămâne în continuare să lucreze pe moşie împreună cu nepoata sa Sonea.

În spectacolul de la Botoşani al Antonellei Cornici, firul poveştii este păstrat, dar piesa clasică a fost ”derusificată” şi universalizată tocmai pentru a deveni valabilă în orice epocă şi oriunde pe glob.  De altfel, „Unchiul Vanea” de la Botoşani este un spectacol de zile mari, care prezintă un conflict între urban şi rural, o lume provincială bântuită de lipsă de perspectivă şi frustrare. Totodată răzbat dramatic strigătele de ajutor ale unor personaje dominate de angoasă,neîmpliniri şi neputinţă.  

Spectacolul a beneficiat de coregrafia Victoriei Bucun şi  efectele scenice deosebite cu ajutorul light design-ului realizat de Lucian Moga. Coloana sonoră deosebit de interesantă, un fel de adaptare muzicală după cunoscutele melodii ale formaţiei ”The Doors”, a fost  realizată de George Dancu şi Cosmin Lupan. 

Reîntâlnirea publicului din ţinutul nostru cu actorii Teatrului din Botoşani a decurs într-o atmosferă de sărbătoare, căci protagoniştii s-au străduit şi-au reuşit să dezvăluie din plin caracterele personajelor interpretate, fiind desemnaţi cu „aplauzele de aur” ale spectatorilor bucovineni, dornici de a viziona reprezentaţii în limba maternă.

Actorii botoşăneni s-au bucurat de prezenţa la spectacol a dnei Irina Loredana Stanculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, prezentă in corpore cu ministru consilier Ionel Ivan, cu soţia sa Mioara, care le-a adus pioasa sa recunoştinţă şi admiraţie printr-un superb coş de flori.. Cu ocazia sărbătoririi a 180 de ani de teatru în limba română, 104 ani de existenţă a clădirii teatrului, 60 de ani de la înfiinţarea Teatrului Mihai Eminescu cu trupă proprie, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, i-a oferit Excelenţei Sale o Diplomă de onoare, pentru susţinerea din partea misiunii diplomatice române, precum şi directorului Iuri Marceak, directorului adjunct Victor Jurat, colectivului Teatrului „O Kobyleanska”, pentru prietenie şi colaborare între cele două trupe teatrale, lui Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”.

Continuând frumoasa tradiţie a Festivalului „Aplauzele de aur ale Bucovinei”, ajunsă la cea de-a XIII-a ediţie, la întâlnirea amicală pe „canapea”, din foaierul teatrului, unde a fost prezent şi cunoscutul, îndrăgitul actor Volin Costin, toţi membrii juriului au menţionat jocul perfect al actorilor botoşăneni şi scenografia extraordinară a Alinei Dincă Puşcaşu. Graţie dl Iuri MARCEAK, directorul Teatrului Cernăuţean şi gazda Festivalului Regional de Comedie „Aplauzele de aur ale Bucovinei”, noi, românii din nordul Bucovinei, avem posibilitatea măcar o dată în an, în cadrul festivalului, să vizionăm un spectacol în limba maternă, lansându-se ideea ca „Aplauzele de aur ale Bucovinei” să obţină statut de Festival Internaţional.

Diana TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”