22 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

LA PĂTRĂUŢI SACRALITATEA SE ÎNTRUCHIPEAZĂ ÎN CHIPUL LIMBII ROMÂNE

29 august 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Pentru sfânta noastră limbă strămoşească dangăt de clopot înalţă altare şi în acest leagăn de baladă, înveşmântat în legendă şi istorie – satul Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ. Or, pe acest picior de plai mioritic, unde sacralitatea  se întruchipează în chipul limbii române, iar Mioriţa coboară cu strămoşii din baladă, spiritul românismului prinde aripi de zbor şi prin tradiţiile, datinile străbune, prin cântecul şi dansul popular – mărgăritarele limbii române, comoară folclorică inestimabilă, moştenită din moşi-strămoşi şi păstrată cu sfinţenie de vrednicii românii băştinaşi, în sufletul cărora stau zugrăvite chipurile sacre ale predecesorilor care au trudit la zidirea istoriei noastre milenare.

Deşi nu sunt pentru prima dată în divinul  acestei guri de rai şi de data aceasta am rămas fascinată de frumoasa sărbătoare  cu ecou  de poveste – Ziua  satului  şi Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, la organizarea căreia şi-au adus prinosul,  muncind de  zor, ca nişte harnice albine, culegând nectarul aplauzelor şi mulţumirilor, membrii  echipei  primarului Gheorghe  Fedorean, susţinut de profesoara Eleonora Schipor, şefa Casei de Cultură  Larisa Chedic şi Natalia Balan, îndrumătoarele talentaţilor şi frumoşilor mugurei ai Ansamblului de dans popular „Mugurel”, care, împreună cu  simpaticele steluţe ale cântecului popular românesc, înveşmântaţi în frumosul şi veritabilul costum naţional, păstrat de veacuri în lada cu zestre a neamului, au făcut ca poleiul  soarelui să lumineze în sufletele localnicilor şi oaspeţilor, adunaţi la vatra satului, chiar şi prin stropii mărunţi de ploaie ce deja ne aştern melancolic amprenta toamnei în suflet, dar şi prin licărul scânteietor, stropit cu roua inocenţei din ochii frumoaselor Ilene Cosânzene şi Feţi Frumoşi de veche viţă românească cu foc în călcâi şi dragoste de neam în inimă.


Pe acest tărâm de basm şi baladă, pe unde  se mai plimbă Mioriţa, autenticitatea Datinii trăieşte prin ecoul vocii străbunilor ce răsună de veacuri prin sacralitatea limbii române, păstrate cu sfinţenie de urmaşii acestui plai de dor. De altfel, la aceste sfinte relicve, la istoria, demnitatea  pătrăucenilor de a menţine valorile, moştenirea acestui sat,  s-a referit, în mesajul său de felicitare, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi: „Această sărbătoare ne-a unit pe toţi cu gânduri bune, cu gânduri frumoase în viitor. Orice sărbătoare este momentul de meditaţie şi de reflecţie în care oamenii se adună, îşi mărturisesc gânduri frumoase, îşi trăiesc în bucurie plinătatea existenței, neuitând nici de istorie, nici de acei care au făurit această comunitate, pentru ca viitorul ce aparţine copiilor să fie şi mai frumos. Vă mulţumesc pentru capacitatea de a menţine toate valorile moştenite, să le perpetuaţi împreună cu limba maternă, română şi să dea Dumnezeu ploaie şi furtună în prosperitatea Pătrăuţilor şi pătrăucenilor”.

Hărnicia conducătoarelor Ansamblului „Mugurel”, patriotismul pătrăucenilor care îşi educă odraslele în spiritul iubirii faţă de Limbă şi Neam, talentul şi succesele tinerelor mlădiţe ale formaţiei artistice au fost evocate de docentul Ilie Popescu, profesoara Eleonora Schipor, Cetăţeni de Onoare ai satului, de  Ion Popescu, preşedintele Uniunii Comunităţii Româneşti din Ucraina, de secretara Aurica Bojescu, de dna Doina Bojescu, redactorul-şef al ziarului „Concordia”, primarul Gheorghe Fedorean desemnându-i cu Diplome de Excelenţă pe cei mai vrednici gospodari. Mulţumind primarului pentru invitaţie şi împărtăşind bucuria sărbătorii, dna Elena Nandriş, primarul comunei Mahala, şi-a exprimat dorinţa de înfrăţire a localităţilor.

Dincolo de orice, am putea spune, cu mâna pe inimă,  că sărbătorile românilor din Pătrăuţi sunt o adevărată lecţie  de istorie şi dăinuire prin limba sfântă a strămoşilor, prin dansul şi portul popular, prin păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi datinilor străbune.

Felicia NICHITA-TOMA