19 septembrie 2018
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

AVEM CONSTITUŢIE BUNĂ ŞI DREPTURI PE HÂRTIE

28 iunie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Astăzi e zi nelucrătoare în Ucraina, odihna cetăţenilor prelungindu-se tocmai până luni. Avem timp suficient nu doar pentru a sărbători, ci şi a cugeta asupra perioadei de 22 de ani, parcurse de la acea noapte, numită „istorică”, când deputaţii Radei Supreme au adoptat o nouă Lege de bază a ţării – prima Constituţie a statului ucrainean independent, deschizând o nouă eră în istoria Ucrainei. Ne-am bucurat şi noi, românii, deveniţi minoritari şi neautohtoni pe pământul strămoşesc, crezând că, eliberându-ne de jugul imperiului sovietic, într-adevăr, ni se deschid perspective frumoase privind renaşterea şi propăşirea naţională, într-un stat democratic, cu vocaţie europeană.

Am crezut fierbinte şi am luat în serios drepturile declarate şi garantate de noua Constituţie, îndeplinindu-ne conştiincios datoriile cetăţeneşti. Doar Legea fundamentală, în special, art. 24 din Constituţia Ucrainei, specifică faptul că cetăţenii au drepturi şi libertăţi constituţionale egale în faţa legii. Pretenţiile de superioritate sau impunerea de restricţii bazate pe rasă, etnie, culoarea pielii, credinţe religioase, politice sau de alt tip, gen, statut social, avere, loc de reşedinţă, limbă sau alte caracteristici sunt interzise prin lege.

Aşa ar trebui să fie, însă, cu trecerea timpului ne convingem tot mai mult că drepturile garantate sunt o ficţiune, o poveste în care nici copiii nu mai cred. Nu mă refer la nerespectarea drepturilor sociale, care îi afectează deopotrivă pe toţi cetăţenii de rând. Paralel cu acestea, noi, minoritarii, suferim şi din cauza discriminării naţionale, îndeosebi a desfiinţării legale a învăţământului în limba română, ceea ce-i o persiflare a dreptului constituţional la limba maternă. Nu mai contează că şi celelalte drepturi sunt declarative, atunci când ţi se smulge inima din piept, când eşti lipsit de suflet.

Maria TOACĂ