29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

EMINESCU NU NE-A UNIT NICI ÎN ANUL CENTENARULUI

15 iunie 2018 р. | Categorie: Cultură

După bucuria inaugurării şi sfinţirii, la 14 iunie, în Cernăuţii lui Eminescu,  a noului sediu al Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească, cu şi o mai mare durere şi tristeţe în suflet am venit în Anul Centenarului Unirii şi la acest 15 iunie, la bustul lui Mihai Eminescu ce-i înveşniceşte nemurirea din curtea casei iubitului său dascăl Aron Pumnul, când românii de pe toate meridianele lumii îi aduc un omagiu Poetului nepereche. Am venit în acest loc sfânt pentru noi, românii, dar trist, cu inima îndurerată că nici după 5 ani de zile, de când casa a fost eliberată, nu şi-a deschis încă uşile Muzeul „Mihai Eminescu”, fapt evocat cu tristeţe de academicianul Vasile Tărâţeanu, care, totuşi, speră că apele se vor limpezi şi Casa  „Apostolului românismului în Bucovina” va fi salvată de distrugere şi va prinde viaţă graţie implicării active a Consulatului General al României la Cernăuţi, cu sprijinul financiar al Patriei noastre istorice.

E trist şi chipul lui Eminescu poate şi de aceea că am venit doar o mână de oameni. A dispărut, nu mai există entuziasmul de după 1990, când a fost dezvelit acest bust, curtea devenind atunci neîncăpătoare pentru românii adunaţi, printre care regretaţii Ion Alexandru, Grigore Bostan, Grigore Vieru, personalităţi marcante ale neamului, ale culturii şi spiritualităţii româneşti. Despre faptul să încercăm să conştientizăm cine am fi fost fără Eminescu, „entuziasmul ce, spre regret, nu mai este astăzi, iar mâine vom fi şi mai puţini, deoarece unii încearcă să se aplece peste aceste timpuri, care sunt vitrege pentru noi”, au vorbit Ilie Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu”.

Poetul nostru drag şi iubit n-a reuşit, nici în Anul Centenarului Unirii, să ne unească. Or, aşa dispersați suntem mai uşor de învins, mai uşor de manipulat şi distruşi ca neam. Ar fi bine fiecare să ne privim în oglinda sufletului şi să ne întrebăm: „Ce am făcut concret pentru Eminescu, pentru Neam, pentru copiii şi nepoţii noştri, pentru salvarea Limbii Române? Să venim la Eminescu cu sufletul blând şi curat, altfel la ce-am mai veni cu veninul în inimă? Avem atâtea de făcut, în primul rând să ne protejăm şi să ne salvăm sufletul – Limba română. Să venim la Eminescu cu dragoste, dar nu cu ură în suflet. Doar „cuvântul eminescian, după cum a specificat şi dna dr. universitar Lora Bostan de la Catedra de Filologie Română şi Clasică,  înseamnă lacrimă, credinţă, istorie, căldură, pe care fiecare dintre noi, fiind român, trebuie s-o simtă, umăr la umăr, ar fi cazul să ne înveţe să ne păstrăm, în primul rând, conştiinţa naţională. Anul ’90 a fost un an prevestitor. La primul Congres al românilor, regretatul academician Grigore Bostan a zis: „Prea multe disensiunii dintre noi ne duc la pierzanie”. Lucrul acesta se adevereşte acum”.

Crezul pentru care a luptat şi a creat Eminescu a fost acela de a Uni Neamul. La acest deziderat ar trebui să aspirăm, mai ales avându-l ca model pe Eminescu.  

La unire şi înălţare spirituală prin Eminescu ne îndeamnă ori de câte ori ne onorează cu prezenţa distinşii diplomaţi români, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, şi adjunctul Excelenţei Sale, dl Ionel Ivan, ministru consilier. Şi de data aceasta i-am avut alături în lacrima lui Eminescu, într-o comuniune de gânduri înălţătoare pentru cel care este Poetul nostru naţional, Luceafărul poeziei noastre.

„Şi astăzi, la 15 iunie 2018, la fiecare monument ridicat în cinstea Poetului, pe fiecare continent din această lume, vin românii de pretutindeni ca să-i aducă omagiul, gândurile şi rugăciunile pentru cel care ne reprezintă în relaţia cu toate culturile internaţionale, europene. Venim la Eminescu pentru a continua frumoasa tradiţie de a-l omagia. Mihai Eminescu este reperul absolut al românilor din Ucraina, îi aducem recunoştinţa. Mă bucur să fim  împreună în acest spirit cu care Bunul Dumnezeu ne îndeamnă la unitate, să fim în această unitate, să fim solidari, căci şi Dumnezeu atunci e împreună cu noi. După greutăţi pe care le întâmpinaţi astăzi, ca niciodată, vă invit să vă înălţaţi  în Eminescu. Cei care suntem demni de această chemare vom găsi în Eminescu acea alinare şi răspunsul la problemele pe care le avem. Cunoaştem foarte bine viaţa, existenţa, valorile promovate de Marele Poet şi de fiecare dată constatăm că ele sunt foarte actuale şi pentru ziua de astăzi. Este o zi frumoasă în Bucovina şi în regiunea Cernăuţi, dedicată Marelui Poet. Să încercăm să conştientizăm valoarea gândurilor Marelui Poet în ceea ce priveşte românii de pretutindeni. Este, practic, prima personalitate în istoria noastră care încearcă să ne îndrume spre unitate, spre gândurile frumoase care-s întruchipate chiar în Dumnezeu”, a conştientizat Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan.

La monumentul Poetului nepereche  florile l-au troienit cu drag, depuse de reprezentanţii Consulatului General, de autorităţi, lideri ai societăţilor naţional-culturale româneşti din ţinut, profesori, studenţi, elevi, oaspeţi din România etc, iar maeştrii Corului "Dragoş Vodă", dirijaţi de Dumitru Caulea, i-au înălţat lui Eminescu  imnuri corale.

.Comemorarea Luceafărului a continuat cu un concert de zile mari la Şcoala Populară de Artă, director Iurie Levcic,  şi  la sediul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, unde s-a desfăşurat simpozionul „Eminescu şi Bucovina”, urmat de un recital de versuri,  susţinut de scriitori şi de  elevi de la şcolile din oraş. La finele manifestării  a fost inaugurată  expoziţia de desene „Eminescu în viziunea copiilor”. Iar la Muzeul Etnografic Regional a fost vernisată  expoziția de fotografie cu genericul "Biserici de lemn din Bucovina istorică".

Astfel, la inițiativa Muzeului ”Mihai Eminescu” din Cernăuți, cu sprijinul Muzeului Satului din București, la Muzeul Etnografic Regional din Cernăuți, istoricul român Laurențiu Dragomir a prezentat o expoziție foto despre bisericile de lemn din Bucovina istorică. Expoziția cuprinde mai multe imagini ce reprezintă interioare, exterioare și împrejurimi ale celor mai importante, din punct de vedere istoric, lăcașuri de cult din Bucovina istorică.

La vernisaj au fost prezenţi diiplomaţii români, Excelenţa Sa, dna Eleonora Moldovan, şi ministrul consilier Ionel Ivan, Olena Zatulovska,  directorul Muzeului Regional Cernăuți, jurnaliști, oameni de cultură. Evenimentul a fost moderat de Elena Vântu-Tărățeanu, director al Muzeului ”Mihai Eminescu”. La tematica respectivă s-au referit în alocuțiunile lor dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, acad. Vasile Tărățeanu, prof.univ. Lora Bostan, poetul Mircea Lutic .

Diana TOMA

Foto şi VIDEO: „Zorile Bucovinei”