Ziua Europei, sărbătorită la Cernăuţi

În fiecare an, de Ziua Europei, sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Pentru a marca Ziua Europei, instituțiile UE şi-au deschis porțile pentru public în zilele de 5 mai (la Bruxelles), 5 și 9 mai (la Luxemburg) și 10 iunie (la Strasbourg). România a celebrat pe 9 mai Ziua Europei, dedicată unităţii europene. În Ucraina Ziua Europei a fost marcată, pentru a 16 oară, la 19 mai curent.

La festivităţile de marcare a Zilei Europei, la Cernăuţi, alături de autorităţile locale şi regionale – Oleksii Kaspruk, primarul Cernăuţiului, Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional, Oleksandr Fyşciuk, şeful ARS, - cu un mesaj de salut a fost prezentă dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, însoţită de adjunctul său, dl Ionel Ivan, ministru consilier, Excelenţa Sa specificând importanţa şi semnificaţia Zilei Europei pentru popoarele noastre vecine şi prietene.

În fiecare an, de Ziua Europei, sărbătorim pacea și unitatea în Europa, marcăm istorica zi în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs, ținut la Paris în 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. El chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, punând astfel baza unei federaţii europene. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Astfel, propunerea lui Robert Schuman e considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

În această perioadă, birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează diverse activități și evenimente, pentru toate vârstele. În fiecare an, mii de cetățeni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, organizate pentru a sărbători Ziua Europei și Europa, în general.

Povestea unei serviete ce a schimbat Europa şi a făcut imposibil războiul

 La 8 mai 1950, în gara din localitatea franceză Metz, se urca în tren Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei la acel moment. Doar câteva ore îl despărţeau de una dintre cele mai grele misiuni pe care le-a avut vreodată un om de stat european. În mai puţin de 50 de ani muriseră peste 100 de milioane de oameni. La 5 ani după terminarea războiului, Europa trecuse prin câteva momente care puteau reaprinde oricând conflagraţia. Un nou război era văzut destul de probabil de majoritatea cetăţeniilor de pe acest continent.

Fundamentele Uniunii Europene, ce se aflau în servieta lui Schuman, au apărut într-un moment în care omenirea s-a speriat de ea însăşi. Schuman, care călătoarea către Paris, avea la el planul care urma să aducă pacea în Europa. Era la a opta ciorna. Nu Schuman era autorul lui, ci Jean Monnet, tehnocratul genial, omul care reuşise să găsească o formulă prin care făcea războiul între europeni imposibil. Dar pentru asta avea nevoie de un politician genial precum  Schuman, care să poată vorbi cu toate părţile interesate şi să-i convingă pe toţi că planul putea să aibă succes.
Ajuns la Paris, pe 9 mai, Schuman are o întâlnire cu membrii guvernului francez, le prezintă propunerea şi le cere sprijinul politic. Susţinut, convoacă o conferinţă,  se bate pentru fiecare idee şi învinge: “Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene.  Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor”.

Jean Monnet, autorul planului Uniunii Europene, a gândit în aşa fel, încât să facă războiul imposibil din punct de vedere material, punând sub autoritatea unui for supranațional producția de cărbune şi oţel a Europei.

“Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material”, Schuman invita practic Germania şi alte state europene să se alăture unei noi ordini continentale. După declaraţia sa, Konrad Adenauer, cancelarul Germaniei de Vest, anunţa că este de acord cu propunerea lui Schuman. Italia, Belgia, Luxembourg şi Olanda se alătura.  În sfârşit, Europa se unea. Reprezentanții tuturor statelor se întâlnesc şi decid la 18 aprilie 1951 să semneze Tratatul de la Paris ce duce la apariția Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, predecesoarea Uniunii Europene de astăzi. Statele Unite ale Americii sprijină cu toate forțele proiectul european. Planul Marshall şi NATO sunt doar două dintre ajutoarele vitale, pe care le-a oferit poporul american celui european. Creșterea economică explodează în rândul statelor ce au urmat calea propusă de Schuman şi Monnet.

In timp ce tarile ce au ales calea totalitarismului, naționalismului se afundă în mizeria propriilor minciuni, chinuindu-şi în mare sărăcie cetăţenii, nivelul de trai al europeanului creste. Libertatea, democrația şi prosperitatea, definesc noua construcţie europeana. După Tratatul de la Maastricht din 1992, ia naştere Uniunea European, Schengen, moneda euro, cetățenia europeană.

Felicia TOMA