ÎMI CAUT RUDELE DIN CORCEŞTI

4 aprilie 2018 р. | Categorie: Noutăţi

Sunt Marin Bodale, originar din Bucovina (Vicov) şi locuiesc în Iaşi de aproximativ 20 de ani. Doresc să-mi cunosc rudele pe linie paternă din Corceşti, nordul Bucovinei.

Din păcate, după cel de al 2-lea război mondial, familia mea nu a mai putut ţine legătura cu rudele pe linie paternă, în consecinţa instalării în inima Bucovinei a sârmei ghimpate, pusă de regimul barbar sovietic pentru a despărţii fraţii, astfel au fost separate şi cele două localităţi - satele Vicov şi Corceşti.

Cunosc doar că străbunicul patern Grigore Cic din Corceşti, fostul bezirkul (judeţul/districtul) Storojineţ, Ducatul Bucovinei, actualmente raionul Hliboca (fostul Adâncata), regiunea Cernăuţi, născut în jurul anilor 1875-1878 şi decedat între anii 1904-1906 (după alte surse de informații ar fi murit destul de tânăr pe linia frontului, în primul război mondial), a fost căsătorit cu Ecaterina Chifan a lui Cozma (căsătorită Cic) din comuna Vicovu de Jos, bezirkul (judeţul) Rădăuţi, Ducatul Bucovinei. In urma mariajului au avut 2 fete: Paraschiva Cic (bunica mea paternă), născută la 17.11.1902 în Corceşti şi decedată la 04.04.1987 în Vicovu de Sus - Bivolărie, şi Olimpiada Cic, născută în 1900 în Corceşti şi decedată în Vicovu de Jos. Ambele fete au rămas orfane la o vârstă fragedă şi au fost crescute de bunica lor maternă (stră-străbunica mea paternă) din Vicovu de Jos.

Nu ştiu dacă mai exista familia Cic în Corceşti şi doresc să aflu dacă mai sunt descendenți ai familiei mele în Nordul Bucovinei. Probabil, au fost toți deportați în Siberia sau uciși în masacrul de la Fântâna Albă, în 1941. E posibil ca numele urmașilor familiei Cic să fi fost ucrainizate cu variante Cik, Chik, etc.

Pe Internet nu prea găsesc date despre satul Corceşti, numele familiei Cic este inexistent, am doar informații că actualmente satul Corceşti ar fi locuit de majoritatea populației vorbitoare de ucraineană!

Aş vrea să iau legătura cu un român de bună credință din nordul Bucovinei care să mă ajute să obțin câteva fotografii după registrele de stare civilă ale satului Corceşti pană la primul război mondial, de la Primăria comunei Corceşti sau la Arhivele Statului din Cernăuţi.

Doresc, în primul rând, să-mi cunosc rudele din nordul Bucovinei (dacă mai există descendenți!) şi eventual să finalizez arborele genealogic al familiei şi pe linie paternă.

A-și aprecia ca autorităţile din România și Ucraina să redeschidă punctul de trecere a frontierei Vicovu de Sus – Crasna în regim de trafic internaţional cu specific rutier și pietonal deschis 24/24 ore, ca locuitorii rămași de o parte și de alta a sârmei ghimpate să își poata vedea mai des rudele și să ajungă la mormintele bunicilor pentru a aprinde o lumânare.

Doar în cazul familiei mele pentru a ajunge la rudele și mormintele bunicilor noștri din Corcești trebuie să ocolim graniţa prin vama Siret și să parcurgem 100 km dus-întors în plus.

Vă asigur că romanii din Ţară nu v-au uitat şi urmărim știrile dumneavoastră din nordul Bucovinei cu mult interes. Sperăm că într-o buna zi sârma ghimpată din inima Bucovinei va dispărea! Pe această cale vă rog transmiteți călduroase salutări tuturor românilor din regiunea Cernăuți.

Cu alese mulțumiri,

Marin Bodale,

MEDICAL PHYSICS CENTER IAȘI

Blvd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.10

Galeriile IASSIORUM, Bl.B2-C1, Mezanin

700063-Iași, România

Tel: (+4)0755966154, Fax: (+4)0332780128

E-mail: mbodale@fizicamedicala.ro

În fotografii: 1) bunica împreună cu bunicul şi cei 3 copii (tatăl meu încă nu era născut), în rândul din spate, de la ștanga la dreapta: bunica Paraschiva Cic (căsătorită Bodale) şi unchiul Arcadie Bodale, iar în rândul din faţă, de la stânga la dreapta: mătuşele Ştefania Bodale (căsătorită Burciu), Floarea Bodale (căsătorită Buzan) şi bunicul Gavril Bodale, Bivolărie - Vicovu de Sus, 1942;

2) în rândul din spate, de la stânga la dreapta: tata Mihai Bodale, mătuşa Floarea Bodale (căsătorită Buzan), unchiul Arcadie Bodale, iar în rândul din faţă este bunica mea Paraschiva Cic (căsătorită Bodale), 15 August 1960, la hramul Mănăstirii Putna, Adormirea Maicii Domnului.