PE DRUMUL UNIRII SUFLETULUI ROMÂNESC

În Anul Centenarului Marii Uniri, peste 140 de localităţi din Basarabia, care a făcut parte, ca şi nordul Bucovinei, din trupul Ţării, au votat declaraţia simbolică de Unire cu România. Ideea de unitate este tot mai actuală şi ia amploare în timp. Aceste declaraţii simbolice rămân un vis spre o viaţă mai bună şi libertate.

Şi inima fraţilor din Patria-mamă bate în unison cu cea a fraţilor înstrăinaţi printr-un gard de sârmă ghimpată, instalat cu peste şapte decenii în urmă de un regim barbar şi acaparator de bunuri străine. Şi în mesajul celor de la căpătâiul lui Ştefan Vodă, de la altarul neamului întregii Moldove, au vibrat fiorii aceleiaşi dorinţe – să dispară graniţa între fraţii de un sânge, de aceeaşi credinţă, limbă şi neam. Or, alături de alte localităţi din România, pentru a marca Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918, dar şi Centenarul Marii Uniri, reprezentanții comunei Putna au semnat joi o Declarație simbolică de Unire cu Basarabia, eveniment desfăşurat în Sala Tronului a Casei Domnești de la Mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde viteazul şi credinciosul Domn îşi doarme somnul de veci.

Şedinţa extraordinară a Consiliului Local, desfăşurată la 22 martie curent, a fost precedată de un Te Deum, oficiat de ÎPS Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Voievodale, membrii adunării închinându-se la Mormântul Sfântului Ştefan cel Mare. La inaugurare, în Sala Tronului, artista Alexandra Dan a intonat Imnul României, iar primarul Gheorghe Coroană a dat citirii „Declaraţia  de Unire” a Basarabiei cu România, aprobată în unanimitate de membrii Consiliului, reprezentanţii sfântului locaş de închinare, ai altor instituţii  din comună, fiind semnată în trei exemplare: pentru primăria comunei,  şcoala din localitate, Mănăstirea Putna. Declaraţia a fost, de asemenea, trimisă Preşedintelui României. Prim-ministrului, Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui Senatului.

 „Este un act simbolic. El nu produce efect în sine, dar sunt convins că toţi avem dorinţa şi încă speranţa că într-o zi cineva îşi va pune semnătura şi pe un act oficial al Unirii. Că voinţa continuă a noastră de unire va culmina cu înfăptuirea din nou a Marii Uniri a românilor”, a conştientizat  primarul Gheorghe Coroană.

Iar ÎPS părintele stareţ Melchisedec Velnic a evocat  importanţa momentului simbolic:  „Dumneavoastră simţiţi una dintre cele mai mari răni de astăzi ale poporului nostru şi înţelegeţi una dintre cele mai mari dorinţe ale poporului: Unirea Basarabiei cu Ţara. Rănile adânci şi vechi nu se vindecă uşor. Dar această rană trebuie vindecată!. Toţi românii ştim că, până la 1812, Prutul nu i-a despărţit pe fraţi. Prutul nu îi despărţea pe români de români, ci trecea prin mijlocul Moldovei şi era apa „cea mai sprintenă şi cea mai sănătoasă” a ei, după cum spune Dimitrie Cantemir. Această apă a devenit graniţă în 1812, când Imperiul Turc a dat Imperiului Rus aproape jumătate din Moldova fără să ţină cont că desparte pe frate de frate. Nu s-a ţinut cont de voinţa fraţilor români nici atunci când Hitler şi Stalin au încheiat, prin miniştrii lor de externe, Ribbentrop şi Molotov, pactul în urma căruia Uniunea Sovietică a ocupat din nou Basarabia, în 1940. Domniile Voastre cunoaşteţi toate acestea şi vă doare rana, de aceea v-aţi hotărât să faceţi ceva pentru a vindeca această rană! Precum în 1918, astăzi avem posibilitatea să reparăm dictate făcute împotriva voinţei poporului, dictate care au despărţit frate de frate. Avem posibilitatea şi, mai mult, avem datoria de a face aceasta, faţă de înaintaşi şi faţă de generaţiile viitoare. Unirea este datoria noastră faţă de înaintaşi. ..Fie ca această zi să rămână înscrisă pentru totdeauna în istoria noastră, iar fraţii să fie împreună, că «Ce este bun şi ce este frumos decât numai a locui fraţii împreună», pentru că unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac” (Agenţia de ştiri Basilica. ro).

Declarație de Unire

Noi, membrii Consiliului Local al Comunei Putna, întrunit în Ședință extraordinară în Sala tronului din Casa Domnească a Mănăstirii Putna, astăzi, 22 martie 2018, în Anul Centenar, împreună cu alți reprezentanți ai obștii sătești,

Fii de peste veacuri ai Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, Părinte al neamului românesc,

Adunați acolo unde a avut loc prima Serbare a românilor de pretutindeni, în 15 august 1871,

Având în vedere că în 1812 românii din stânga și din dreapta Prutului au fost despărțiți împotriva voinței lor, prin Tratatul dintre Imperiul Rus și Imperiul Turc, iar în 1940 și 1944 au fost din nou despărțiți împotriva voinței lor, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, respectiv a instaurării comunismului în Europa de Est,

Deplin încredințați că suntem datori să continuăm efortul generațiilor de români care s-au jertfit pentru unitatea națională,

Conștienți că Patria mamă are o datorie morală față de fiii dintre Prut și Nistru, pe care nu a fost capabilă să îi ocrotească în trecut,

Rugându-ne Sfântului Voievod Ștefan cel Mare să insufle „duhul sfintei uniri în inimile noastre”, așa cum s-a rugat Regele Ferdinand Întregitorul când a venit pentru prima dată la Putna, în România Mare,

HOTĂRÂM

De aici, de la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, altar al conștiinței naționale, să depunem toate eforturile pentru realizarea unirii Basarabiei cu Patria mamă

ȘI CEREM FERM

tuturor românilor, Guvernului, Parlamentului și Președintelui României să facă tot ce este necesar pentru unirea Basarabiei cu Țara.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: Agenţia de ştiri Basilica. ro