
Dacă tradiţia este comuniunea cu misterul istoriei, atunci Revelionul se manifestă prin credinţa unui nou început de speranţă. Împletindu-se într-un singur dor, ambele îşi au rădăcinile în adâncul veacurilor şi sunt păstrate la baştina mea în desaga sacrelor Datini Străbune. La Voloca, unde trandafirii iubirii faţă de cântecul şi dansul popular înfloresc în plină iarnă, Revelionul a sosit puţin mai devreme cu un splendid spectacol, organizat de maestrul Ion Bodnar, conducătorul artistic al Ansamblului de instrumente populare „Trandafir” şi dirijorul Corului bisericesc, în comun cu Ion Semeniuc, directorul Casei de Cultură din pitoreasca şi frumoasa vatră de vrednici români, care ştiu rostul la muncă, dar şi la voie bună, veselie. Or, asemenea clipe magice ne readuc bucuria în viaţa speranţelor, ne torn pe rănile sufletului balsam de busuioc, întărindu-ne în nădejdea că Graiul Românesc, portul, cântecul şi dansul popular vor dăinui cât lumea pe acest picior de plai mioritic cu însemne istorice, cu români de viţă aleasă, care, ca voinicul din poveste, dincolo de orice furtuni ce suflă necontenit şi înnegurează zilele noastre, au stat şi stau zid de piatră în apărarea LIMBII ROMÂNE, identităţii naţionale.
Deşi până la premenirea anului mai era o săptămână,
volocenii au luat-o din timp pentru a reuşi să le ureze tuturor şi să tragă o
brazdă lată, cât Bucovina întreagă, încât clinchetul din Cernăuţi să răsune-n
Rădăuţi, în Basarabia la cei drăguţi. Astfel, duminica precedentă, Voloca şi-a
deschis porţile în Împărăţia Lerului, îmbrăcând înălţătoarea sărbătoare în
veşmântul magic al Revelionului.
Şi primarul Valentin Hlopina, şi veşnic tânărul şi ferice, energicul gospodar Ionică Semeniuc din Hruşăuţi, şi alţi fii vrednici ai comunei, printre care şi diplomatul român, dl Edmond Neagoe, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, considerat „al lor” de către voloceni, au fost prezenţi la tradiţionalul spectacol, dedicat noului an. Aducându-şi prinosul personal cu un emoţionant mesaj în suflul sărbătorii, distinsul diplomat român Edmond Neagoe a adresat şi felicitări din partea dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, menţionând hărnicia, patriotismul, talentul şi iubirea volocenilor faţă de sacrele valori naţionale româneşti.
Feeria sărbătorii primii au adus-o în scenă Moş Crăciun
cu Crăciuniţa, ambii frumoşi, purtând veşminte brodate cu argintul cerului, precum poţi întâlni doar în basme cu
Feţi-frumoşi şi Ilene Cosânzene, aprinzând în Pomul Revelionului cele mai
efervescente lumini din tezaurul folcloric al Volocii, alături de crăiţe din
poveşti, ţigănci şi îngeraşi de la Poarta Raiului. O ceată aleasă pe sprânceană
de plugari, ai celor mai de frunte gospodari, au ţinut plugul de coarne pe
parcursul excepţionalului spectacol de câteva ore, ce-i drept, odihnindu-se
puţin între timp, cât tinerii şi elevii de la ŞM Voloca cântau, iar membrii
Ansamblului „Mărţişor” învârteau hora cu foc, acompaniaţi de Taraful „Trandafir”,
dirijat de bagheta fermecată a lui Ion Bodnar, instrumentiştii cei mici, fiind îndrumaţi de Mihai
Diaconu.
Stelele din Pomul Crăciunului s-au aprins, aruncând văpăi
strălucitoare în sala frumos renovată a Casei de Cultură din comună, luminând
calea cunoscutei şi îndrăgitei interprete Violeta Lupaşcu care „Colinda la
Vefleem colo-n jos”, dar şi a celorlalţi cântători ce cu îndrăzneală îşi anunţă
apariţia pe scena muzicii – Marius Ursuleac, Ana-Cristina Poclitar, Vladuţ
Bodnar, Marina Gorda, Alexandra Paulencu, Ciprian Lupaşcu, instrumentiştilor
Dumitru Ursulean şi Vladuţ Bodnar, talentaţilor
membri ai Ansamblurilor de dans „Mărţişor”,
„Veselia”, Corului Gospodarilor, membrilor
bisericii penticostale, un potpuriu de melodii populare dăruindu-i publicului
spectator vestitele, în întreg spaţiul românesc, Fanfară din Voloca şi Taraful „Trandafir”,
care au încheiat frumosul spectacol de Revelion.
A fost un concert ce marchează un început de an nou, dar
să nu ne bazăm doar pe ce este nou, renovator, să nu uităm să ducem în anul ce
deja ne bate la uşa sufletelor ceea ce a fost mai bun din anul ce îşi numără
de-acum clipele. Să nu uităm că doar onorându-ne trecutul prin cinstirea şi glorificarea înaintaşilor, prin
păstrarea Limbii Materne, Datinilor, Tradiţiilor, Portului, Dansului şi
Cântecului Popular, vom avea continuitate, vom dăinui ca Neam. Deci, să fim mai
buni, mai iertători, mai înţelepţi, păşind în Noul An cu dreptul. Mai presus de
orice să prosperăm, dăinuind prin Limba
noastră Românească.
Felicia NICHITA-TOMA
Foto şi VIDEO: „Zorile Bucovinei”