FRUMUSEŢEA FĂRĂ BĂTRÂNEŢE A CÂNTECULUI ROMÂNESC

Deşi suntem de veacuri cu rădăcinile crescute în acest pământ străbun, ceea ce ne întristează şi ne doare este că suntem văzuţi ca români de pretutindeni – dintr-o ţară străină – şi nu din Ţara noastră de origini, nu români din teritoriul românesc ocupat, din Ţara părinţilor, buneilor şi străbuneilor noştri. Cu toate că nu suntem „diaspora”, ci etnici români, oricum ne bucurăm că Românii de Pretutindeni au o zi a lor în calendarul anului, instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007. În pofida faptului că din 2015 Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită în ultima duminică a lunii mai, iar anul acesta la 28 mai, în nordul Bucovinei istorice,  manifestările dedicate acestei zile şi organizate de Institutul Cultural Român  din Bucureşti prin Direcția Românii din Afara Granițelor, prin  osârdia dl director Radu Baltasiu şi a dnei Ovidiana Bulumac, Consulatului General al României la Cernăuţi, lăudabilă iniţiativă de a promova valorile naţionale  în nordul Bucovinei, au debutat, în istorica provincie a României, cu câteva zile mai înainte, la 26 mai, cu lucoarea unui spectacol de zile mari, întitulat „RĂDĂCINI” – marca maestrului Ioan Bocșa, cunoscut şi îndrăgit  interpret de muzică populară ardelenească,  și Alina Lucia Stan, conducătorii Ansamblului de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE“ al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.

Dascăl excelent şi interpret vocal de excepţie, din dorinţa de a reînvia şi promova valorile spirituale tradiţionale româneşti, dl Ioan Bocşa ctitoreşte o adevărată şcoală de muzică tradiţională în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Ansamblul „Icoane” fiind format din studenţi şi absolvenţi ai ei, având ca liant pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă tradiţie populară, maestrul  revenind, după cum a mărturisit, după 40 de ani, în faţa publicului bucovinean.

Astfel, ziua ultimului clopoţel la Complexul Instructiv Educativ din Stăneşti a fost succedată de un concert de anvergură, susţinut de Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE“. În cadrul spectacolului, grupul vocal fete, grup vocal băieţi, grup mixt, trio tradiţional şi interpreţi individuali au prezentat numerosului public spectator cântece rituale ce însoţesc cele mai semnificative etape ale vieţii – praguri - evenimente ale trecerii omului prin viaţă: naştere, cătănie, căsătorie, muncă şi moarte, exprimate printr-un limbaj poetic de o tulburătoare fineţe, cu un farmec aparte, încărcat de lirism şi mister, artiştii, demonstrând o mare varietate de costume populare, inedite prin frumuseţe şi diversitate folclorică, specifice zonei de provenienţă a fiecăruia, revărsând în inimile stăneştenilor ecourile unei vechi şi tulburătoare  înălţări spirituale, bucurându-se de un succes deosebit.

Prezentându-i pe oaspeţi, dl Gheorghe Yaţeniuc, amfitrionul sărbătorii, cel care, prin bustul înălţat în faţa şcolii l-a adus la baştină pe scriitorul Vasile Posteucă, iar prin hărnicia, osârdia şi diplomaţia sa a reconstruit noul edificiu şi a renovat vechea clădire a şcolii, directorul Complexului Instructiv Educativ Stăneşti ce găzduieşte un impresionabil Muzeu Etnografic, creat de profesoara Dorina Yaţeniuc, devenit un adevărat centru de păstrare, valorificare şi perpetuare a tezaurului folcloric, i-a prezentat pe artişti şi pe onorificii oaspeţi: Edmond Neagoe, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi, Radu Baltasiu, directorul la ICR, şi Ovidiana Bulumac, Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei etc.

Distinsul diplomat român Edmond Neagoe le-a adresat mulţumiri soţilor  Gheorghe şi Dorina Yaţeniuc pentru că poartă în suflet dragostea de Ţară, patriotismul şi iubirea pentru valorile naţionale, pentru istoria şi cultura română, pentru diplomaţia şi străduinţa de a-i instrui pe copii în limba română, că, prin intermediul muzeului, păstrează şi promovează tezaurul nostru folcloric, moştenit din moşi-strămoşi, că, ţin mereu aprinsă flacăra românismului în această frumoasă şi spaţioasă şcoală, reprezentanţilor Institutului Cultural Român,  graţie cărora ne-am  delectat sufletul cu un excepţional spectacol, venind şi cu un mesaj de pace, de prosperitate, gândurile cele mai bune transmise românilor din Stăneşti de dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi. „Dacă portul popular este expresia ancestrală a frumuseţii sufletului  unui popor, cei care n-au vizitat muzeul etnografi, condus de profesoara Dorina Yaţeniuc, să facă acest lucru ca să vadă această bogăţie spirituală a românilor bucovineni, aceste costume populare, mulţumiri ansamblurilor folclorice din Stăneşti ce au dus faima satului departe peste hotare. Deşi mi-am dorit foarte mult să asist la un concert al maestrului Ioan Bocşa, este pentru prima dată în viaţă,când am această posibilitate,  împărtăşesc această bucurie azi la Stăneşti, împreună cu dumneavoastră. Mulţumim totodată, reprezentanţilor ICR, directorului Radu Baltasiu şi Ovidianei Bulumac care au făcut posibilă această întâlnire de suflet”.

Impresionat de călduroasa primire, maestrul Ioan Bocşa a accentuat importanţa sărbătorii şi bucuria întâlnirii cu publicul bucovinean: „Suntem  în zi de sărbătoare – Ziua Românilor de Pretutindeni - şi ne bucurăm că găsim români pretutindeni. Avem un foarte mare avantaj. Suntem uşor de recunoscut, ne putem recunoaşte după forme, după costume, ne putem recunoaşte după spirit, după bunătatea şi îngăduinţa, pe care o avem faţă de cei din jurul nostru, indiferent unde ne aflăm. Spectacolul de astăzi pentru noi e la fel de important ca şi cele prezentate la Ateneul Român din Bucureşti, la Filarmonica din Chişinău, în Europa. Ziua Românilor de Pretutindeni este şi o sărbătoare a copiilor, pentru ei azi a fost ultimul clopoţel. Este foarte important să ne întâlnim, deoarece identitatea se bazează pe memorie şi rezistă prin  memoria lor”.

Cu frumuseţea fără bătrâneţe a cântecului nostru românesc,  Sergiu Cipaliu, un artist complet cu suflet de poet,  care vine de la Sibiu, un bun taragotist, interpret vocal, ne-a adus dragostea de a  ne împărtăşi gândurile bune, revărsându-şi prin cântec şi umor  harul ceresc, publicul spectator mulţumindu-i prin aplauze.

Dl director Radu Baltasiu, mulţumindu-i Consulatului General al României La Cernăuţi pentru sprijin, şcolii pentru găzduire, a specificat că a fost profund impresionat de Muzeul Etnografic al Şcolii, condus de harnica şi simpatica profesoară Dorina Yaţeniuc,  muzeu minunat: „ Sunt cuprins de emoţii şi fericire de a fi alături de dumneavoastră astăzi, să vă spun că ne mândrim cu felul cum vă creşteţi copiii, cum îi învăţaţi limba română, să poarte cu mândrie portul popular românesc”.

La finalul concertului, primarul Gheorghe Jireada şi directorul CIE din Stăneşti, Gheorghe Yaţeniuc au mulţumit profesorului Ioan Bocşa şi Ansamblului ,,Icoane” pentru seara formidabilă a comuniunii prin muzică, dlui consul Edmond Neagoe pentru cărţile donate, implicarea Consulatului General  în susţinerea şi sprijinirea şcolii, dl Radu Baltasiu şi  Ovidianei Bulumac pentru organizarea excepţionalului spectacol, înmânându-le tuturor Diplome de Excelenţă, precum şi Excelenţei Sale, dnei Eleonora Moldovan, dl Nicolae Toma,  în semn de apreciere şi recunoştinţă pentru sprijin şi buna colaborare, pentru participarea activă la manifestările ce au loc la CIE Stăneşti. Ce-i drept,  nici redactorul-şef  Nicolae Toma n-a venit cu mâinile în buzunar, ci cu un set de 20 de portrete ale unor scriitori clasici români – Mihai Eminescu,  Ion Creangă…, -  şi viteji domnitori, precum Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş etc.

Chiar dacă de fraţiii de un sânge ne desparte un gard de sârmă ghimpată, după cum a accentuat Nicolae Toma, suntem copii ai aceleiaşi Patrii-mamă. Aici, în nordul Bucovinei, la Stăneşti, bate o inimă română în unison cu cea a Ţării. De altfel, n-ar exista la Stăneşti o şcoală românească pentru păstrarea căreia  directorul  nu-şi precupeţeşte puterile,  liniştea şi sănătatea, ca odraslele românilor locali să înveţe în dulcea limbă românească. Mulţumiri directorului, ştim că nu e simplu şi nu-i este uşor, dar n-a cedat nici un pas înapoi, a ţinut şi ţine morţiş ca şcoala să fie cu predarea în limba strămoşilor noştri, căci, spre regret, tinerii români care studiază în ucraineană, înstrăinându-se de rădăcini, uită de străbuni.

Deşi românii din Stăneşti i-au aşteptat cu drag şi nerăbdare pe oaspeţi, având un singur vis, să joace şi Hora Românească, din cauza ploilor abundente, spectacolul s-a desfăşurat în sala de festivităţi, nu în aer liber, după cum se planificase,
   Hora Unirii cu îndrăgiţii artişti au rămas s-o joace încă.

Felicia NICHITA-TOMA.