28 septembrie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

волог.:

тиск:

вітер:

Parteneri media










PORTUL NOSTRU ROMÂNESC A STRĂLUCIT CA SOARELE, LA CERNĂUȚI

15 mai 2017 р. | Categorie: Noutăţi

Câtă dragoste și cât respect față de tezaurul folcloric au românii noștri le-ar ajunge pentru ca toate duminicile din cursul anului să le transforme în sărbători ale cântecului, dansului și portului popular. Numai că viața ne oferă tot mai rare prilejuri de bucurie. Nici pe departe nu-i cum ne-ar dori sufletul, ci mai curând asemenea duminicii de 14 mai, cu cer mai mult nouros decât însorit. A fost poate un semn de la Dumnezeu, ca cea de-a treia ediție a sărbătorii Parada Portului Popular Românesc, desfășurată sub egida Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, să decurgă într-o permanentă perindare de luminescență și mohorâre din înalturi, pentru a cugeta mai profund asupra rostului și menirii noastre pe acest pământ.

Întotdeauna am avut senzația că, îmbrăcând costumul popular, românii, mai mult ca alte neamuri, trec prin miracolul întineririi, își purifică sufletul ca în fața altarelor sfinte, devin mai buni, emană lumină dinăuntru, aidoma candelelor aprinse la icoane. Astfel iluminând i-am văzut pe conaţionalii ce și-au scos cele mai scumpe haine la plimbare pe cea mai frumoasă stradă a Cernăuțiului, despre care cutez să amintesc că, în perioada interbelică, s-a numit Iancu Flondor, în cinstea artizanului Unirii Bucovinei cu Patria-mamă.

Pornind de la Catedrală, de pe frontispiciul căreia au fost scoase și se pare că au dispărut iremediabil cuvintele românești ”Unu-i în trei ipostasuri Dumnezeu”, ca o poveste fără de sfârșit s-a revărsat defilarea colectivelor artistice, creând panorama pitorească, impresionantă prin culoare și eleganță a veșmintelor populare de zile mari. Până ca dirijoarea principală a paradei, dna Elena Nandriș, să-i aranjeze pe toți la locul lor, am văzut cum sosesc monumental crăsnenii, mari și mici, tineri și mai puțin tineri, însoțiți de Olga Bruja-Avdochimova, conducătoarea ansamblului de copii ”Renașterea” al Casei de Cultură Crasna. Înaintea lor se perindau bărbați semeți din Ciudei, la fel de arătoși, însoțiți de alaiul fetelor în cătrințe și bundițe. Din urma profesoarelor Veronica Scutar și Mihaela Gavriloae de la Școala nr. 2 din Cupca, gătite în strai popular, ciripeau minunații copilași din ansamblul ”Alunelul” (conducătoare artistică Maria Bogdaniuc). Cristina Garabagiu, cunoscută interpretă din Mahala, era înconjurată de fetițe în cămăși brodate într-un albastru ca de Voroneț, adunate în ansamblul ”Steluțele”. Bărbații din Carapciu (ansamblul ”Valea Siretului”) și-au scos la vedere sumanele, cadențând falnic în frunte cu directorul Casei de Cultură, Mircea Ioneț, ei pregătindu-se să le cânte cernățenilor melodiile ”Bate vânt de cătănie” și ”La bordeiul cel din vale”. Sărbătoarea n-ar fi avut farmec deplin fără incomparabilul ”Mugurel” al dnei Larisa Popescu din Pătrăuții de Jos. Și Boianul și-a delegat câteva colective de dansatori – de la Școala Medie din centru, însoțite de directorul adjunct Sofia Jalbă și conducătoarea artistică Ghilda Basaraba, de la Casa de Cultură – colectivul coregrafic ”Miorița” măiestrit îndrumat de profesoara de la Gimnaziul de la Hliniță, Maria Basaraba. 

Cinstea de a înălța cât mai sus Tricolorul, precum și de a inaugura spectacolul (după răscolitoarele sunete de bucium ale crăsnenilor) le-a revenit statornicilor purtători de datini, coriștilor colectivului popular ”Dragoș Vodă”, cu încântătoare ”Fetele din Bucovina” și dârji bărbați ce ne-aduc aminte de vechi cântece istorice. Patria lui Gheorghe Asachi a fost prezentă cu dansatorii fără de seamăn de la Horbova și orchestra ”Plaiul Herței”. Moldova ne-a trimis artiști amatori adunați în ”Cununița” din Colicăuți, Briceni, localitate pe care eram cât pe ce s-o confund cu satul Colincăuți din regiunea noastră. Chiar eram gata să mă bucur că în românii din Colincăuți s-a trezit simțul național, însă și oaspeții din Moldova ne-au adus multă bucurie.

Alături de mesagerii tezaurului popular și toți admiratorii de frumos românesc au savurat splendoarea acestei zile primarul Cernăuțiului, Oleksii Kaspruk, Consulul General al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, ministrul consilier Ionel Ivan cu soția sa Mioara. Înnobilându-și mesajul cu raza de bucurie a somptuoasei manifestări, Excelența sa Eleonora Moldovan a mulțumit pentru promovarea atât de frumoasă a tradițiilor echipei Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”, în special președintelui acestuia, scriitorului Vasile Tărâțeanu, colectivelor artistice din Cernăuți, raioanele Hliboca, Storojineț, Herța, Noua Suliță, precum și reprezentanților etniilor conlocuitoare: ”Ne bucurăm de bogăția și diversitatea costumului popular aici, la Cernăuți. Vă mulțumesc pentru eforturile ce le depuneți ca să-l păstrați cu atâta sfințenie și dragoste. Sunt convinsă că și copiii, și nepoții dumneavoastră vor continua această tradiție atât timp cât este susținută de noi toți, de autoritățile locale.”

Cerul s-a îmbunat de la cântările Nicoletei Petriuc, de la strigăturile dansatorilor din Boian, căci ”Unde joacă boinceanul, nu mai crește buruianul”, dar și de la dansurile copilașilor de la Cupca ce băteau talpa sub melodia solistei Cristina Bogdaniuc. Alaiul crăsnenilor, vestitori de vreme bună (”Dacă plouă, dacă-i soare, la crăsneni e sărbătoare”) a deschis ”scena” pentru îndrăgita și așteptată de toți, Maria Iliuț, care ne-a îmbrățișat cu cântecul și prin cuvinte elogioase pentru ”bunicuțele creatoare de nemuritoare capodopere cu acul și ața”. Toată lumea s-a prins în horă cu neamurile cântăreței, adeverindu-se strigătura boincenilor că ”Unde joacă om frumos și pământu-i bucuros”, la care aș mai adăuga că unde se cântă românește și pustiul înflorește.

Maria TOACĂ