21 octombrie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

волог.:

тиск:

вітер:

Parteneri media










CINE, TOTUŞI, SUNT OCUPANŢII ŢINUTULUI BUCOVINEAN? (II)

25 mai 2013 р. | Categorie: Istoria neamului

„Nu m-am gândit că voi fi atâţia ani directoare fără muzeu”

De 21 de ani activează ca directoare a Muzeului Literar-memorial „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, filiala Muzeului Etnografic,  dna Elena Vântu-Tărâţeanu, care în cele peste două decenii de activitate a adunat peste trei mii de exponate. Cu fiori de tristeţe îşi aminteşte dumneaei despre primii paşi întreprinşi pentru  adunarea şi păstrarea valoroasei moşteniri eminesciene.

„Când, la 6 mai 1992, am venit să lucrez în acest templu al istoriei şi civilizaţiei, am rămas, să fiu sinceră, decepţionată de comportamentul unor colaboratori, care, Dumnezeu să-i ierte, căci nu mai sunt demult în viaţă, nu uitau să repete mereu că românii din Bucovina sunt un popor sălbatec, fără istorie. Le aduceam dovezi incontestabile glorioasele biruinţe ale domnitorilor români, le povesteam despre creaţiile geniului Mihai Eminescu şi alte fapte de invidiat ale înaintaşilor noştri, dovedindu-le contrariul. Iar când veneam dimineaţa la serviciu auzeam cum se şuşoteau: „A venit Mişa”, aşa-mi ziceau. Acum, slavă Domnului, actualii colaboratori mă înţeleg şi mă respectă şi eu la fel.

Astăzi îmi înfloreşte bucuria în suflet când fraţii noştri ucraineni ne admiră impresionanta şi bogata istorie, căci au fost expuse multe documente pe care nimeni nicicând nu le-a văzut. Avem un material de studiu valoros pentru viitorii cercetători, colaboratori ştiinţifici, istorici, ca nimeni să nu îndrăznească să nege existenţa de veacuri pe acest picior de plai a românilor, cu atât mai mult istoria lor. Sper că dacă se vor aduna fonduri necesare pentru reparaţia Casei lui Aron Pumnul, atunci şi Muzeul „Mihai Eminescu” va fi, în curând, deschis. Am adunat deja peste 3 mii de exponate. În această direcţie mă ajută foarte mult soţul, Vasile Tărâţeanu, care oriunde s-ar duce, întotdeauna se întoarce cu o colectă de cărţi. Anul trecut, bunăoară, a adus de la Bucureşti 37 de facsimile  ale Caietelor lui Eminescu. Îi sunt recunoscătoare şi lui Gheorghe Covalciuc de la Roşa, care a dăruit muzeului 113 cărţi vechi din perioada interbelică”.

Deşi Casa lui Aron Pumnul ce se află în posesia primăriei Cernăuţiului a fost  eliberată de ultimii locatari încă cu trei ani în urmă, lucrările de reparaţie aşa şi n-au început. Mai mult ca atât, edificiul istoric se află într-o stare deplorabilă. M-am interesat de la dna directoare Elena Vântu-Tărâţeanu de ce conducerea Muzeului „M. Eminescu” nu participă la un proiect european pentru accesarea  mijloacelor financiare pentru repararea capitală a clădirii memoriale, de ce deputatul român din Rada Supremă a Ucrainei şi altul care a fost ales de românii noştri bucovineni la alegerile parlamentare din toamna precedentă nu intervin pe lângă autorităţi ca statul ucrainean să finanţeze lucrările de reparaţie, ca după ani de promisiuni, să fie, în sfârşit, la Cernăuţi, inaugurat Muzeul „M. Eminescu”.

„Am intenţionat să participăm la un asemenea proiect. Au venit chiar persoane de la Suceava cu propuneri concrete, dar, probabil, fiindcă 20 la sută din mijloacele băneşti trebuie să le acorde statul ucrainean, direcţia Muzeului Etnografic, căruia ne subordonăm, a respins proiectul respectiv, motivând că e o instituţie cu buget redus. Facem adresări autorităţilor ucrainene în fiecare an, dar fără un rezultat pozitiv. Am mare speranţă şi contez pe ajutorul financiar al oamenilor de bună credinţă, însă până în prezent avem doar 4 donatori din s. Boian, raionul Noua Suliţă. Hotărârea de a deschide, timp de 3 luni, în localul Casei lui Aron Pumnul a Muzeului „M. Eminescu”, a fost semnată la 12 ianuarie 1990, însă lucrările s-au tărăgănat. Primii locatari au eliberat spaţiul abia în 2000, iar ultimii – în 2010. Să fu sinceră, nu m-am gândit că atâţia ani voi fi directoare fără muzeu. Mai mult ca atât, casa se află în prezent într-o stare degradată. În anul curent a curs canalizarea şi pereţii s-au udat şi au prins igrasie. Când, cu ani în urmă, s-a făcut expertiza casei, s-a descoperit o ramă originală de geam din timpul vieţii mentorului lui Mihai Eminovici, s-a păstrat şi fundamentul unde s-a aflat biblioteca, frecventată de iubiţii săi învăţăcei, printre care şi viitorul nostru Poet Naţional – Mihai Eminescu”.

Felicia NICHITA-TOMA