25 DE ANI DE CERCETARE A ISTORIEI BUCOVINEI

Deşi până la centenarul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă au rămas doi ani, manifestările ce ţin de această dată marcantă din istoria ţinutului nostru bucovinean au început cu sărbătorirea, în 2015, la „Zorile Bucovinei”, a 150 de ani de la naşterea artizanului Unirii, Iancu Flondor, unul din ctitorii Statului Unitar Român, conştiinţa Neamului, „Omul Providenţial al Bucovinei”, care a luptat pentru Unirea Bucovinei cu Regatul României, prin care s-a hotărât “Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”, iar la 3 august acelaşi an – la mormântul lui Iancu  Flondor din curtea Bisericii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, de pe fosta moşie a Flondorenilor din Storojineţ – graţie preacucernicului părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, care îşi onorează înaintaşii, a fost oficiat un Te-Deum. De altfel, tot cu Unirea în suflet am sărbătorit, pentru al treilea an consecutiv, la 28 noiembrie precedent,  Ziua Bucovinei la „Zorile Bucovinei”. Iar astăzi, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, al Academiei Române ce de aproape 25 de ani se preocupă de cercetarea istoriei Bucovinei, a organizat, la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Colocviul ştiinţific internaţional „Bucovina. Identitate, tradiţii”, dedicat aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, aflată de un secol şi jumătate în serviciul Naţiunii Române, şi centenarului naşterii academicianului Vladimir Trebici, eveniment inaugurat de preşedintele Vasile Tărâţeanu şi de directorul Marian Olaru.

Prin prisma cercetărilor ce vizează istoria, cultura şi alte aspecte din istoria Bucovinei, dna  Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, a adresat mulţumiri colaboratorilor Institutului „Bucovina” din Rădăuţi pentru comunicările importante, pentru adevărul istoric,  conştientizând că  nu sunt numai lecţii de istorie, ci „ interesează foarte mult nu doar comunitatea românească, dar şi alte comunităţi etnice din regiunea Cernăuţi, pun în discuţie istoria acestui ţinut, istorie care ne învaţă, ce are valenţe şi valori europene din cele mai vechi timpuri”.

La perspectivele istoriografice româneşti şi contribuţia instituţiei pe care o conduce la studierea istoriei Bucovinei, s-a referit dl Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina”,  evocând generaţia de istorici, care au făcut posibilă punerea în valoare a acestor documente ce astăzi stau la baza istoriografiei noastre, considerând un moment de bilanţ înfiinţarea Institutului „Bucovina”, la 6 septembrie 1992, care a rămas cel mai viabil şi mai activ, avându-i ca parteneri pe Institutul „Bucovina” din  Augsburg, Germania, şi Centrul de studii  de pe lângă Universitatea Naţională „Iu Fedkovyci”din Cernăuţi. Vasile Schipor, secretarul ştiinţific, a elucidat tematica „Institutul „Bucovina” al Academiei Române în ajunul aniversării a 25 de ani de activitate. Cercetarea ştiinţifică şi desemnarea rezultatelor acesteia”. Comunicări interesante au prezentat cercetătorii rădăuţeni Rodica Iaţencu, Mihaela-Ştefăniţa Ungureanu, Elena Pascaniuc, Ovidiu Bâtă, şi  cernăuţeni –  Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Dragoş Olaru, Arcadie Moisei.

Istoricul şi cercetătorul Dumitru Covalciuc a relevat evenimente majore ce ţin de Unirea Bucovinei cu Ţara  - Constituanta şi rolul Consiliului Naţional – subliniind faptul că adevăraţii făuritori ai Unirii au fost Iancu Flondor cu adepţii săi, care au adoptat multe hotărâri importante şi şi-au asumat adevărate riscuri, dar nu Ion Nistor cu gruparea lui, care au venit mai târziu şi s-au ataşat. „În prezent lucrez asupra unui dicţionar în ordine alfabetică  al membrilor Constituantei, primul Consiliu Naţional. E forte greu, mulţi nu ştiu nimic ce a fost până şi ce s-a întâmplat cu ei după Constituantă. Sunt 7 persoane despre care nu se ştie nimic. Jumătate din cei care au făurit Unirea în 1918 au murit la Sighet. E foarte trist, să faci Unirea cu Ţara, să lupţi pentru ea, ca apoi Ţara să te trimită în închisoare. Sunt nişte lucruri profund dureroase. După cum mi-am dat seama, din nordul Bucovinei au fost de două ori mai mulţi membri ai Constituantei, decât din sudul ei. Sper că la centenarul Unirii această carte va fi finalizată, căci e timpul să se ştie cine a votat în 1918 pentru Unire”.

Nicolae TOMA

Fotografii: „Zorile Bucovinei”