La 9 august, în ziua prăznuirii Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, numit „doctor fără de arginţi” pentru darul său de a vindeca bolnavi fără bani, am avut fascinaţia de a savura din nou liniştea mirifică a acestui aşezământ monahal ce înalţă până la porţile dumnezeirii sacralitatea, tulburată doar de dangătul clopotelor celor trei biserici cu hramul „Sfintele Femei Mironosiţe”, „Sfântul Mucenic Pantelimon”, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, unde cântările divine se contopesc cu mirul tămâii, iar picăturile de ceară plâng cu lacrimile pământului – Mănăstirea de maici Leorda din Pătrăuţii de Sus, raionul Storojineţ, templu al credinţei şi dăinuirii neamului, unde românii înstrăinaţi de Ţară îşi regăsesc liniştea şi reculegerea în rugăciuni. Adevărul e că pentru a le aduce o rază de bucurie duhovnicească enoriaşilor şi de a le face sărbătoarea mai frumoasă, preacucernicul părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, a invitat-o pe Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, la hramul Bisericii „Sfântul Pantelimon”, ocrotitorul sfântului locaş de închinare.
După oficierea Sfintei Liturghii, însoţiţi de preacucernicul părinte Vasile Covalciuc, Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, maica stareță Suzana, preoteasa Maria, de preoţi, în Biserica „Sfântul Mucenic Pantelimon” ne-am împărtăşit cu darurile sfinte, închinându-ne la moaştele sfântului, la Sfânta Cruce şi la icoana Maicii Domnului, aduse de la Ierusalim.
Evocând întruparea
sacralităţii credinţei cu cea a iubirii de neam, de tradiţii, dna Eleonora Moldovan,
Consulul General al României la Cernăuţi, şi-a exprimat câteva gânduri: „Avem
nevoie de asemenea momente de rugăciune, în care sufletul omului este sincer în
faţa lui Dumnezeu. Conform tradiţiei, este bine
că avem sfânta biserică ce prin preacucernicii părinţi ne învaţă cum
trebuie să trăim, să luptăm, să avem curajul să rezistăm în faţa provocărilor prin
rugăciune. Îi mulţumesc părintelui protopop Vasile Covalciuc şi maicii stareţe
Suzana pentru invitaţie şi pentru această rugăciune, pe care-o avem în orice
format – fie că este de liturghie, fie
că e de discuţie pentru împărtăşirea unor valori morale şi creştine - este la fel de important ca şi liturghia, pe
care-o săvârşiţi dumneavoastră în fiecare zi şi duminica la altarele credinţei",
Excelenţa Sa dezvăluind că a avut o întâlnire de suflet cu ÎPS Meletie, cu care
a discutat câteva probleme referitoare la comunitatea românească, în mod
special la bisericile unde serviciul
divin e săvârşit în limba română, specificând că mişcarea preoţească, aşa cum a
fost istoric devotată unor valori sfinte, ar trebui să împărtăşească aceste
valori ce ne fac buni creştini şi curajoşi în a pune stavilă oricăror influenţe
ce nu ne sunt specifice nouă, românilor
şi ucrainenilor,ca neamuri creştine ortodoxe.
Mulţumindu-i din suflet dnei Eleonora Moldovan, preacucernicul Vasile Covalciuc a conştientizat că prezenţa distinsului diplomat român e o sărbătoare pentru românii din acest colţ mioritic de Ţară: „Vă mulţumim Excelenţă că aţi venit să împărtăşiţi cu noi bucuria creştinilor de aici, din Pătrăuţii de Sus, a preoţilor din protopopiat, care sunt întotdeauna părtaşi la bucuriile mănăstirii. Căci ei, însetaţi de cuvântul lui Dumnezeu, fiecare cu ce a putut a contribuit la înălţarea mănăstirii într-un timp scurt de doar 20 de ani. Toate acestea se datoresc hărniciei românilor noştri credincioşi din nordul Bucovinei, care iubesc credinţa, tradiţiile. Doar prin credinţă putem birui toate relele, ispitele”.
Nu există praznic duhovnicesc ca preoţii din protopopiatul Storojineţului să nu-şi amintească de apărătorul Ţării şi al creştinătăţii - Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, cântând câteva cântece patriotice, printre care imnul de suflet al românului – „ Când era să moară Ştefan”.
A fost cu adevărat o zi de aleasă bucurie, o zi de înălţare sufletească, în care am simţit cu toţii binecuvântarea divină în sacralitatea Mănăstirii Leorda. Prin rugăciunile închinate acestui mare tămăduitor al Bisericii, Sfântul Pantelimon, care ne îndeamnă la credinţă, la speranţă, la iubirea sfintei noastre Biserici şi a valorilor spirituale ale neamului, am luat cu toţii tămăduire sufletească şi trupească.
Felicia NICHITA-TOMA
Foto: „Zorile Bucovinei”