„ INSISTĂM CA ŞCOALA NOASTRĂ MEDIE SĂ NU-ŞI PIARDĂ STATUTUL, DEVENIND FILIALĂ …”

La ŞM Stălineşti ne aşteptau vreo 15 mame şi profesoare, preocupate cu pregătirea instituţiei către noul an de studii. Cei prezenţi s-au adunat într-un cabinet şi, întrerupându-se unul pe altul, ne-au spus indignaţi că sunt categoric împotriva hotărârii sesiunii deputaţilor comunei Mămăliga, pentru care au votat şi trei din cei patru deputaţi din Stălineşti, conform căreia, în consecinţa comasării satelor lor la noua formaţiune teritorială, şcolile locale devin de gradul doi, de 9 ani.

Convingătoare ni s-au părut cuvintele fostului primar Mihail Balan, cu care ne cunoaştem de zeci de ani: ”Cunosc bine prin ce mari greutăţi am trecut, când şcoala noastră a devenit medie, căci eram pe atunci primar. Iar acum, în câteva minute cineva hotărăşte în mod arbitrar să devină din nou de 9 clase. De ce nimeni nu s-a sfătuit cu localnicii? Cine poate garanta că peste câţiva ani şcoala noastră nu va deveni primară? Iar un sat fără tineret n-are viitor. Pe când şcoala din Stălineşti are profesori buni, absolvenţi cu care se mândreşte, căci anume prin intermediul limbii române, celei materne, în care gândesc copiii, elevii noştri reuşesc peste tot. Ş-apoi cine-i cunoaşte mai bine, le cunoaşte capacităţile, decât profesorii locali? Toţi cunoaştem adevărul: nu-i şcoală, satul dispare. M-am convins încă de un adevăr – părinţii nu-şi vor da copiii la şcoala din Mămăliga..”.

 Tot atunci Lilia Trânta, care are 3 elevi la şcoala din localitate a confirmat spusele anterioare: „Fetiţa cea mai mare a absolvit recent 9 clase şi am hotărât să-şi continue studiile la un colegiu din Cernăuţi, unde va învăţa de designer. Şi ceilalţi doi copii, care acum sunt în clasele întâia şi a treia, nu-i voi da la şcoala din Mămăliga”.

Elena Rurac, psiholog la ŞM Stălineşti, ne-a comunicat că e puţin probabil ca cei 19 elevi ai clasei a noua să  meargă la şcoala de bază din Mămăliga, pe când grădiniţa din sat e frecventată de 26 micuţi, deci, şcoala locală are viitor.

La sfârşit cei prezenţi au format un comitet de iniţiativă, iar reprezentanţii Centrului „E. Hurmuzachi” Vasile Tărâţeanu şi Arcadie Moisei au promis că centrul va angaja un avocat ce va apăra în judecată interesele părinţilor şi profesorilor locali, cu condiţia ca aceştia să le dea în scris datele din paşaport şi o cerere respectivă că ei îl împuternicesc să le îndeplinească în instanţă doleanţele.

Cu stupoare am aflat la faţa locului că cineva dintre localnici, folosind numele de familie a unei vecine cu directorul Vadim Rurac a scris o plângere la procuratură despre, cică, încălcările conducătorului instituţiei, dar în realitate s-a constatat că cetăţeanca respectivă nici nu ştia nimic despre cele compuse de acel „binevoitor”, obişnuit cu ticluirea unor asemenea bârfeli. Să sperăm că cârcotaşul va fi descoperit şi va fi tras la răspundere pentru faptele sale nedemne.

…În curtea CIE din Nesvoia am dat doar de directoarea Aurica Parpauţ, care, cu toate că era ora mesei, lua în primire ferestrele pe care le-a primit gratuit şi le descărcau din microbuz un grup de tineri. În timpul discuţiei în cabinetul de lucru am aflat că aici situaţia e cu totul alta: „În prezent şcoala noastră e frecventată de 49 de elevi, cu toate că e tipică şi ar putea concomitent studia în ea 280 de elevi. Cu toate acestea, susţinem celelalte două şcoli şi suntem împotrivă să devenim filială. Sincer fiind, elevii noştri obţin de câţiva ani studii medii la Mămăliga şi dacă vom fi nevoiţi s-o facem, sper că vom avea mai puţin de suferit din cauza reducerilor de cadre, deoarece 5 dintre actualii noştri profesori sunt pensionari şi înţeleg situaţia în care ne aflăm, aşa că ne va fi ceva mai simplu să rămânem doar cu numărul de cadre ce ne este propus.  Pot să vă spun că 10-11 absolvenţi ai clasei a 9-a nu-şi vor continua studiile la Mămăliga şi doar 4 dintre ei nu s-au decis încă”.

La Bălcăuţi am ajuns la amiază, oprindu-ne pe aleea din centrul localităţii. Aflând despre scopul vizitei noastre, aici s-au adunat peste zece locuitori, majoritatea părinţi şi profesori, care au fost unanimi: sunt împotrivă ca şcoala lor să-şi piardă statutul şi să devină filială, ci doresc ca ea să rămână medie. Bunăoară, Lina Freizic, mamă a doi elevi, în clasa a 6-a şi, respectiv, a 8-a, ne-a spus că hotărârea despre schimbarea statutului şcolii locale n-a fost discutată de locuitorii satului, ci a fost hotărâtă doar de sesiunea comunei Mămăliga şi ea trebuie anulată, ţinându-se cont şi de părerea localnicilor.

Într-un cuvânt, numai de locuitorii satelor Stălineşti, Nesvoia şi Bălcăuţi depinde în continuare soarta actualilor şcoli medii locale – sau ele devin şcoli medii incomplecte şi filiale ale şcolii de bază mixte din Mămăliga sau rămân medii. În ultimul caz localnicii urmează să se constituie într-un comitet de iniţiativă, să-i încredinţeze în scris unui jurist dreptul de a le apăra în judecată doleanţele, căci numai astfel poate fi anulată hotărârea sesiunii comunei Mămăliga sau, cel puţin, acţiunea ei poate fi oprită.   

  Nicolae TOMA